Potrivit raportului global privind fenomenul corupţiei prezentat simultan în mai multe ţări, între care şi Spania, deturnarea fondurilor naţionale destinate Educaţiei, a ajutoarelor internaţionale, costurile ascunse ale şcolarizării sau cumpărarea diplomelor şi titlurilor sunt câteva din practicile de corupţie înregistrate în multe ţări în acest domeniu.

Astfel, la nivel mondial aproape una din cinci persoane a dat mită anul trecut în schimbul unor servicii educative, un raport care în ţările mai sărace este de unu la trei, după cum a arătat profesorul Jesus Lezcano de la Universitatea Autonomă din Madrid, preşedintele TI Spania.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Roi de cutremure. Clădirile s-au clătinat după ce s-au produs ...

Zelenski vrea să „arunce în aer” cazinourile online ...

Totodată, din fiecare 100 de dolari din cooperare internaţională destinaţi promovării Educaţiei, doar cinci sunt alocaţi în acest scop, ca urmare a birocraţiei, proastei organizări şi deturnării de fonduri.

Raportul Transparency International îndeamnă guvernele, organizaţiile internaţionale, companiile şi societatea civilă să se asigure că politicile educaţionale la nivel mondial promoveze măsuri de guvernanţă eficiente. În acest sens, Lezcano a cerut UNESCO să acţioneze pentru ca Declaraţia Universală a Drepturilor Omului să fie o materie obligatorie în şcoli.

Profesorul de ştiinţe politice Manuel Villoria, membru în Comitetul Executiv al TI Spania, a avertizat la rândul său asupra consecinţelor care pot fi „teribile” în cazul corupţiei din educaţie, dând exemplul ţărilor unde se pot cumpăra titlurile de arhitect sau de medic şi unde „mii” de vieţi pot fi afectate.

Corupţia în educaţie generează, de asemenea, sărăcie şi inegalitate, în condiţiile în care cei defavorizaţi nu pot plăti mita solicitată în multe state, se mai arată în raport.

Una din recomandările generale conţinute în raportul TI este necesitatea de a înţelege Educaţia ca pe un instrument indispensabil în lupta împotriva corupţiei, iar autorii acestuia cer organismelor internaţionale să adopte politici de „toleranţă zero” împotriva acestui fenomen.