Trei surori minore au ales moartea în locul unei vieți fără telefoane. Adolescentele s-au aruncat de la etajul 9 după ce tatăl le-a confiscat dispozitivele. Un mesaj de adio de 8 pagini scoate la iveală o obsesie fatală

Trei surori minore, cu vârste de 12, 14 și respectiv 16 ani, s-au sinucis miercuri dimineață, 4 februarie 2026. Fetele au sărit de la balconul apartamentului, situat la etajul 9 al blocului, după ce tatăl lor le-ar fi confiscat telefoanele mobile. 
Alexandra Dumitrescu
05 feb. 2026, 08:58
Trei surori minore au ales moartea în locul unei vieți fără telefoane. Adolescentele s-au aruncat de la etajul 9 după ce tatăl le-a confiscat dispozitivele. Un mesaj de adio de 8 pagini scoate la iveală o obsesie fatală

Tragedia a avut loc în orașul Ghaziabad, din India. În acea dimineață, Pakhi (12 ani), Prachi (14 ani) și Vishika (16 ani), au ieșit pe balcon, au închis ușa și au sărit, rând pe rând, de la etaj. Vecinii au fost alertați de țipetele lor. Din păcate, adolescentele nu au mai putut fi salvate.

„Am văzut pe cineva stând pe balcon, gata să sară. Nu-mi puteam da seama dacă era bărbat sau femeie, fiind la distanță. Am sunat soția să-i spun și să facem ceva. Una dintre ele părea hotărâtă să sară, iar celelalte două încercau să o salveze. Înainte să pot suna după ajutor, toate trei au căzut în gol”, a povestit un locatar.

Citește și: Un gigant mondial anunță scăderea prețurilor cu 15%, după ce clienții s-au plâns de majorări

Mesajul de adio lăsat în urmă

Înainte de a se sinucide, cele trei surori au scris un mesaj de adio de 8 pagini. În jurnal, acestea își cereau iertarea tatălui lor și își declarau interesul față de cultura coreeană.

„Papa, ne pare rău, Coreea este viața noastră, Coreea este cea mai mare iubire a noastră, orice ai spune, nu putem renunța la asta. Așa că ne sinucidem”, arată fragmentul citat de tatăl fetelor, Chetan Kumar, potrivit Daily Mail.

În plus, autoritățile au transmis că fetele au devenit dependente de telefoanele mobile încă din anul 2020, din perioada pandemiei de COVID-19. Ar fi dezvoltat o obsesie pentru cultura coreeană, iar în urmă cu 2 ani au renunțat la școală.

„Sunt foarte, foarte singură” / „Fă-mă o inimă frântă”, sunt câteva dintre mesajele scrise de fete pe pereții camerei lor.

Fetele s-ar fi sinucid din răzbunare

După ce tatăl fetelor, Chetan Kumar, a descoperit că fetele se jucau pe telefonul lui un joc necunoscut și inadecvat vârstei, le-a interzis accesul la dispozitive. Agenția PTI a relatat că acestea erau obsedate de un „joc coreean care presupunea îndeplinirea unei serii de obiective” și că, în mare parte, își petreceau timpul acasă, lipsind de la școală de aproape doi ani.

„Se jucau acest joc de doi ani și jumătate, chiar trei”, a declarat Kumar pentru PTI.

Însă, „în ultimele zile li s-a interzis accesul la telefonul mobil, o restricție care pare să le fi afectat profund”, a precizat comisarul adjunct de poliție Nimish Patel, pentru NDTV.

Acesta susține că fetele și-ar fi luat viața din răzbunare, conform New York Post.

Deși primele informații indicau că cele trei surori ar fi sărit de pe balcon, declarații contradictorii ale martorilor sugerează că două dintre ele încercau să o oprească pe cea de-a treia, moment în care ar fi căzut accidental toate trei.

Ancheta privind circumstanțele morții lor este în continuare în desfășurare, iar poliția nu a identificat încă jocul specific care ar fi declanșat reacția extremă a fetelor.

„Până în acest moment, investigația nu a scos la iveală numele unui joc anume, însă este clar că fetele erau influențate de cultura coreeană”, a declarat Patel pentru NDTV.

Citește și: S-a găsit soluția pentru plata salariilor restante la fostul combinat Sidex Galați. Ce se va întâmpla în ședința de joi a guvernului

Dependența de jocuri video, inclusă de OMS în Clasificarea Bolilor

Creșterea folosirii telefoanelor mobile și a jocurilor online cu caracter nociv a determinat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să includă, în 2019, dependența de jocuri video în Clasificarea Internațională a Bolilor.

Potrivit OMS, această dependență este definită prin „un tipar de comportament persistent sau recurent de joc” care „are prioritate în fața altor interese și activități din viață”.

„Așa ceva nu ar trebui să se întâmple niciunui părinte și niciunui copil”, a spus Kumar. „Dacă aș fi știut de existența acelui joc, nu le-aș fi permis niciodată să se joace.”