Ungaria a introdus la mijlocul anilor ’90 un sistem de contracte de cumpărare de electricitate încheiate pe termen lung, prin care compania de stat MVM s-a angajat, în calitate de cumpărător unic, să achiziţioneze timp de mai mulţi ani, în unele cazuri mai multe decade, o cantitate predeterminată de electricitate la un preţ fix, pentru aprovizionarea pieţei cu amănuntul.

Contractele au avut rolul de atrage investitori străini în domeniul producţiei de energie prin garantarea unei rentabilităţi previzibile a investiţiilor, scopul final fiind efectuarea modernizările necesare pentru a garanta securitatea aprovizionării, arată Comisia Europeană într-un comunicat.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti ai FMI: „Riscul ...

Ghidul ANAF 2024. Până când trebuie să plătească impozitul ...

Societatea Budapesti Eromu a fost privatizată în 1996, fiind preluată de gigantul francez Electricite de France (EDF). Compania gestionează patru centrale care asigură încălzirea urbană în regiunea Budapesta şi care produc şi electricitate.

Trei dintre aceste centrale beneficiază de contracte pe termen lung cu MVM, cel mai îndelungat dintre acestea expirând în 2024.

În 2008, Comisia a decis că aceste contracte au condus la ajutoare de stat incompatibile cu dreptul pieţei comune, iar câştigurile trebuie rambursate de societăţile beneficiare statului maghiar.

„Astfel, potrivit Comisiei, contractele protejau producătorii vizaţi de orice risc comercial şi, aşadar, îi plasau într-o poziţie mai bună decât ceilalţi producători de pe piaţă”, potrivit comunicatului CE.

Budapesti Eromu a contestat pe rând, la Tribunalul UE, decizia Comisiei de a declanşa o investigaţie şi concluziile anchetei.

Tribunalul a decis în favoarea Comisiei Europene, apreciind că societăţile beneficiare trebuie să restituie câştigurile obţinute în incompatibilitate cu directivele europene după aderarea Ungariei la UE, la 1 mai 2004.

În ceea ce priveşte cuantumul exact al ajutorului de stat care trebuie rambursat, Tribunalul a confirmat metoda aleasă de Comisie în decizia din 2008, de „simulare bazată pe piaţa spot de electricitate”, considerată cea mai obiectivă modalitate de estimare a sumelor respective.

Budapesti Eromu poate formula recurs la Curtea de Justiţie a UE în termen de două luni de la comunicarea deciziei Tribunalului.

Tribunalul analizează cauze similare şi în cazul altor companii de energie din Ungaria, notează CE.

Comisia Europeană studiază şi în cazul României mai multe contracte directe de vânzare a energiei, încheiate în afara pieţei reglementate.

Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat la finele lunii octombrie la Bucureşti că Executivul UE analizează contractele Hidroelectrica cu ArcelorMittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea au fost încheiate la tarife sub nivelul pieţei.

Hidroelectrica a început să încheie contracte directe de furnizare în jurul anului 2000, iar jumătate din acorduri au fost prelungite până în 2018. Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina – cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie şi Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

Directorul general al companiei de stat, Dragoş Zachia, a declarat recent că Hidroelectrica negociază cu companiile cu care contracte directe de vânzare a energiei electrice creşterea preţurilor de livrare cu 20%-25%, pe care să le aplice retroactiv de la 1 ianaurie, precum şi reducerea cantităţilor cu 10%-20%.

La sfârşitul anului trecut, Hidroelectrica a reziliat contractele directe de vânzare a energiei pe care le avea cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov, iar compania Luxten Lightning a renunţat la acord „din motive de imagine”.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat la sfârşitul celei mai recente evaluări a programului convenit cu România că acordurile bilaterale pentru energie negociate direct de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro în fiecare an.

De altfel, FMI a impus Guvernului un termen scurt în care să finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale la Hidroelectrica, respectiv până miercuri, şi să anuleze, în limitele legii, înţelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi încheiate.

Termenul de 15 februarie a fost stabilit prin scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie.