Trucuri de la nutriţionist pentru conservele de iarnă: Cum să ai cele mai bune MURĂTURI

Dacă este vorba de păstrarea legumelor și fructelor, atunci congelarea, fierberea (în dulceață, compot sau amestecuri de zarzavaturi), deshidratarea, afumarea sunt cele mai uzuale metode de conservare a acestora, spune nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Potrivit acesteia, congelarea legumelor și a fructelor proaspete autohtone este cea mai sănătoasă metodă de păstrare peste iarnă, agentul de conservare fiind temperatura scăzută.

„Legumele și fructele trebuie bine spălate și uscate înainte de congelare. Cea mai mare parte din vitamine și enzime își păstrează proprietățile și după decongelare, de aceea, odată decongelate (la temperature frigiderului), legumele și fructele trebuie consumate la scurt timp. În cazul zarzavaturilor, al bulionului de legume, zacuștii, compoturilor și dulcețurilor de fructe, agenții de conservare sunt atât temperatura de fierbere, cât și concentrația mare de zaharuri existentă în aceste produse”, afirmă nutriționistul.

Lygia Alexandrescu afirmă că, din punct de vedere nutritiv, compoturile, gemurile și dulcețurile spre exemplu sunt foarte bogate în glucide și extrem de sărace în alți nutrienți esențiali, fiind produse alimentare dezechilibrate nutrițional, care trebuie consumate rar și în cantități mici.

Alte articole

De ce nu ar trebui să ții cartofii și ceapa în același loc. Trucul simplu pe care trebuie să îl știe oricine

Cât vor plăti românii pe legume după semnarea acordului Mercosur. Fermierii români spun că acest acord reprezintă sfârşitul agriculturii europene

„Uscarea verdețurilor și a fructelor în special este o metodă veche de a păstra diverse poame: mere, pere, prune, gutui, struguri (stafide) peste iarnă. Prin uscare fructele se concentrează în zaharuri și își mențin calitatea fibrelor, mai ales dacă sunt uscate la rece. Odată cu uscarea înainte fructele erau și afumate, procedeu care le conservă, însă le încarcă și cu o serie de produși toxici (nitriți) pentru organism”, explică nutriționistul.

În ceea ce privește murăturile, un lucru este cert spune Alexandrescu: legumele (varza, castraveții, conopida, gogonelele) conservate în apă cu sare neiodată artificial (dar și hrean, semințe de mărar și muștar, usturoi sau sfeclă roșie) au valoare nutritivă net superioară celor conservate în oțet.

„Legumele sunt astfel fermentate și se generează bacterii lactice cu rol probiotic și importante pentru imunitatea și sănătatea noastră digestivă. Conservantul în cazul murăturilor este acidul lactic, care favorizează producerea de vitamine și crește biodisponibilitatea lor. Atenție trebuie manifestată însă pentru aportul mare de sare pe care îl furnizează murăturile, consumându-le cu alimente mai puțin sărate”, afirmă nutriționistul.