Trupul neînsuflețit al lui Ion Caramitru nu va fi depus la Teatrul Național din București

Persoanele care vor să îi aducă un omagiu lui Ion Caramitru o pot face în cartea de condoleanţe care va fi disponibilă publicului începând de marţi, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti.

TNB a anunţat că începând de marţi, ora 11.00, publicul va avea acces în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional doar pentru a semna în cartea de condoleanţe.

„Respectând dorinţa familiei actorului Ion Caramitru, sicriul cu trupul neînsufleţit nu va fi depus în foaierul TNB. Informaţiile despre ceremonia de înmormântare vor fi aduse la cunoştiinţă de îndată ce ne vor fi comunicate”, a fost transmis.

Ion Caramitru era internat de o lună la Spitalul Elias din Bucureşti, unde medicii i-ar fi descoperit o infecţie în sânge. Directorul TNB a murit duminică, la vârsta de 79 de ani.

Alte articole

Mihai Bendeac, atac dur la adresa lui Dan Negru în scandalul piesei de la TNB: „Își devoalează noua lui veche pasiune: Mama Rusie”

Scandal uriaș la Teatrul Național București. Se cere interzicerea unei piese! Patriarhia reclamă ”utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase”

Zilele acestea, actorul Ion Caramitru trebuia să se afle la Iași pentru a participa la Festivalul Serile Filmului Românesc (SFR), însă, cauza problemelor medicale, actorul a lipsit de la eveniment.

Averea lăsată în urmă de Ion Caramitru

Averea imensă lăsată în urmă de Ion Caramitru. Artistul a reușit să strângă o avere uriașă de-a lungul carierei, fiind considerat unul dintre cei mai bogați actori din România. Acesta încasa o pensie lunară de 2.600 de lei, iar din 2005 fusese desemnat directorul Teatrului Național din Capitală, unde mai primea încă 61.532 lei anual. Din drepturile de autor și alte colaborări, Ion Caramitru mai încasa în jur de 213.894 lei.

• un teren de 1074 mp la Moieciu de Sus, județul Brașov.
• un apartament de vacanță 48,16 mp).
• o casă de vacanță (328 mp).
• trei apartamente și un garaj.
• două mașini: un VW Tiguan (2012), un Peuget 307 (2007).
• mobilă brâncovenească: 8.000 – 10.000 de euro.
• tablouri: 6.000 – 8.000 de euro.
• colecție de icoane: 8.000 – 10.000 de euro.
• statuete și obiecte mici: 3.000 – 4.000 de euro.
• 23 de conturi bancare: 3.213.700 de lei (circa 679.429 de euro) și 121.000 de euro.
• salariu: 101.007 lei (8.417 lei/lună).
• pensie 72.822 lei (6.068 de lei/lună).
• drepturi de autor, activități artistice: 568.601.lei.

Caramitru, decorat de regina Elisabeta a Marii Britanii 

Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, la 9 martie 1942, într-o familie de aromâni – mama născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl în partea albaneză a oraşului Korcea, de religie creştin ortodoxă. Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” Bucureşti (promoţia 1964), scrie Agerpres.

A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturza Bulandara” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestei instituţii. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A interpretat roluri principale în 40 de filme. Era preşedintele Uniunii Teatrale din România de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

Printre cele mai reușite rolulri se numără și cel din Liceenii. Caramitru l-a interpretat aici pe dirigintele clasei a X-a B, profesorul de filozofie Mihai Gavrilescu, poreclit de elevi „Socrate”.

În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 şi 1985 a fost desemnat „Cel mai bun actor al anului”. Premii pentru film: Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare (1976); Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti (1984).

A fost decorat, în 1995, de regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”. În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.

În zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticeauşiste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.

La 11 decembrie 1996 este desemnat ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea. Era, la acea dată, neînregimentat politic. Ulterior, se înscrie în PNŢCD. În Cabinetele prezidate de Radu Vasile şi Mugur Isărescu a deţinut acelaşi portofoliu până la sfârşitul anului 2000.

În 2007, Ion Caramitru a montat spectacolul opera-teatru „Tragedia lui Carmen”, în varianta lui Peter Brook şi Marius Constant, după opera lui Bizet, a cărui premieră a avut loc la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului de Istorie.

A regizat spectacolul „Evgheni Oneghin”, de Piotr Ilici Ceaikovski, care a fost pus în scenă pe 22 martie 2009 la Opera Naţională Bucureşti, la 14 ani după ce marele actor a regizat această operă în Irlanda.

În anul 2008, din nou pe scena Teatrului Național. În anul 2008, Ion Caramitru revine pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la 44 de ani de la debutul său, care s-a produs chiar aici. Interpretează rolul titular în piesa „Eduard al III-lea” de Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. De asemenea, semnează regia uneia dintre premierele stagiunii 2008-2009 a TNB – „Şapte dintr-o lovitură”, montare după o piesa scrisă de Lia Bugnar, special pentru cei şapte tineri actori recent angajaţi la Teatrul Naţional.