Tudorel Toader cere avizul CSM pentru proiectul de modificare a Codurilor penale

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a propus suplimentarea ordinii de zi a plenului CSM cu proiectul de lege privind modificarea Codurilor penale, motivând că joi dorește să prezinte respectivul proiect în Guvern. Solicitarea a fost admisă de membrii CSM, aceștia urmând să stabilească dacă dau un aviz pozitiv sau negativ pe proiectul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției (MJ), nu prevede o limită minimă a prejudiciului pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Citeşte şi: Tudorel Toader: Voi desecretiza arhiva SIPA în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor legale. Reacţia instanţei supreme

Potrivit proiectului publicat pe site-ul MJ, alineatul (1) al articolului 297 din Codul penal prevede că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului sau a unei ordonanțe de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, arată Agerpres.

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

Textul este pus astfel în acord cu o decizie a Curții Constituționale, sintagma actuală „îndeplinește în mod defectuos” fiind înlocuită cu sintagma „îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului sau a unei ordonanțe de urgență a Guvernului”, restul prevederilor rămânând nemodificate.

„La elaborarea propunerii de modificare a art. 297 alin.(1) a fost avută în vedere detalierea sintagmei ‘îndeplinește prin încălcarea legii’, utilizate în dispozitivul deciziei instanței de contencios constituțional, prin paragraful 60 din Decizia nr. 405/2016: ‘Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară — legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă'”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul modifică și primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, înlocuindu sintagma „raporturi comerciale”, declarată neconstituțională, cu sintagma „raporturi specifice celor dintre profesioniști”.

„Rațiunea acestei înlocuiri constă în faptul că după intrarea în vigoare a Codului civil noțiunea de comerciant a fost înlocuită de cea de profesionist, definiția legală a acesteia din urmă regăsindu-se în legislația civilă, asigurându-se în acest fel previzibilitatea normei de incriminare. Propunerea de modificare a textului a avut în vedere similitudinea cu sintagma ‘raporturi de muncă’, de asemenea nedefinită de Codul penal, însă având un înțeles detaliat prin legislația specifică, care interesează dreptul muncii”, se precizează în expunerea de motive.

Proiectul mai prevede că la articolul 5 din Codul penal se introduce un nou alineat, alineatul (1′), care prevede că „pentru stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive”, care pune textul în acord cu o decizie a Curții Constituționale din anul 2014.

Sunt aduse modificări și articolului din Codul penal referitor la confiscarea extinsă, în sensul transpunerii în legislație a unei directive europene privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

„(1)Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art. 112, când față de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanța își formează convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale. Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei. (2)Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței”, se arată în textul propus de MJ.

Proiectul mai pune în concordanță cu decizii ale Curții Constituționale unele articole din Codul penal referitoare la infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane decât funcționarii publici, precum și la infracțiuni rutiere. Sunt modificate totodată, din aceleași rațiuni, prevederi ale Codului de Procedură penală, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris către MJ, prin poștă și email. De asemenea, vor fi organizate două dezbateri publice, pe 26 aprilie și 15 mai.