Tudorel Toader, despre motivele pentru care sunt puţini candidaţi la şefia DNA

Luni este ultima zi în care procurorii îşi pot depune candidatura la selecţia organizată de ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Ministrul Justiției Tudorel Toader a expus motivele pentru care niciun procuror nu s-a înscris până acum în concurs, lansând săgeți către fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi. Totuși, ministrul s-a declarat convins că astăzi vom avea candidați înscriși în concurs.

„(…) Își dau seama cât de multă muncă este necesară pentru a repune DNA în parametri lui constituționali, pentru a-l face să funcționeze normal, pentru a reda încrederea, dacă a existat, pentru a reda încrederea românilor în activitatea pe care o face DNA. Prin urmare, acestea sunt, după părerea mea, motivele prudenței, rezervei în înscrierea pentru competiția de a deveni șef la DNA. Mai avem totuși ziua de astăzi, când, repet, vom avea candidați”, a spus Tudorel Toader, la sediul MJ.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, lansează un atac extrem de virulent la adresa procurorilor DNA. El îi vizează pe Alexandra Lăncrăjan și procurorii de la DNA Brașov, despre care susține că sub nicio formă nu ar fi buni pentru șefia DNA.

Nicio candidatură pentru şefia DNA cu o zi înainte de expirarea termenului de înscriere. Reacţia lui Tudorel Toader

„Nu știu dacă s-a înscris vreun candidat. Voi verifica imediat ce intru în minister. Dacă nu se înscrie nimeni, vom relua procedura. Un nou anunț, un nou termen pentru depunerile candidaturilor.

Nu uitați că nici la DIICOT nu a fost o concurență acerbă. Noi avem în țară procurori valoroși, care îndeplinesc condițiile pentru o candidatură la șefia DNA.

Alte articole

Dosarul generalului Zisu. DNA ar fi găsit 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri de lux la domiciliul lui Cătălin Zisu

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

Sigur că nu mă refer la acei procurori de la Brașov, care mi-au cerut să suspend prevederile Constituției, pentru că știți că nu se poate. Nu mă nici la procurorul, nu-mi dau seama, dar tind să cred că nu cunoaște elementele constitutive și la elementele care diferențiază două infracțiuni.

Numirile precedente au fost realizate uneori pe baza unor, ca să folosesc un termen foarte dur, înțelegeri politice, ca să nu spun troc politic. Nu a fost procedură, nu a fost concurență și nu s-a alarmat nimeni. Cred că unii dintre procurori au impresia că numirea se va face ca în precedentul mandat, dar eu îi asigur că nu va fi așa”, a declarat Tudorel Toader.

Procurorul șef interimar al DNA, Anca Jurma, s-a întâlnit recent cu ambasadorul SUA Hans Klemm. Ministrul Tudorel Toader nu a dorit să comenteze întrevedere dintre cei doi.

„Cred că ar trebui să întrebați ierarhic. (…) Are un șef, un procuror general (c.n. Augustin Lazăr), care poate să vă răspundă la această întrebare. Ulterior, vă voi răspunde și eu”, a spus Tudorel Toader, la sediul MJ.

Cât despre posibilitatea ca Anca Jurma să se înscrie la concursul pentru șefia DNA, Tudorel Toader a spus: „Orice procuror care îndeplinește condițiile legale, orice procuror care își dorește să-și asume în chip decent această mare responsabilitate poate să-și depună candidatura, după care comisia va face evaluarea, iar președintele Republicii, în final, va decide”.

Selecţia pentru ocuparea postului de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Procurorii pot depune cereri de înscriere pentru funcţia de conducere vacantă până luni, inclusiv, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei.

Deşi doar luni mai pot fi depuse dosare de candidatură, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a declarat convins că vor fi candidaţi.  

În caz contrar, procedura de selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA va fi reluată.

Întrebată, într-un interviu la Realitatea TV, despre lipsa candidaţilor pentru conducerea DNA, preşeşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, spunea că îi este teamă că nu se va înscrie nimeni. Ea afirmă că magistraţii nu îşi doresc funcţii de conducere pentru că un asemenea post înseamnă o expunere din punct de vedere al imaginii şi se intră „într-un hăţiş împletit cu implicaţii politico-mediatico-sociale”.

„Judecătorii şi procurorii pur şi simplu nu îşi doresc funcţii de conducere, iar oamenii de mare calitate cu atât mai puţin (…) Vedeţi ce înseamnă o funcţie de conducere – esti extrem de expus din punct de vedere al imaginii, pe seama ta se brodează multe poveţti, multe istorii, ţi se pun în cârcă lucruri la care nici măcar nu ai visat vreodată. Orice om de bun simţ îşi pune problema . Mi se pare extrem de păgubos pentru că  pe posturi de conducere trebuie să fie persoane verticale, persoane care ştiu carte, care să aiba un ascendent şi profesional, şi moral, şi organizatoric asupra colegilor şi ideal ar fi ca pe asemenea posturi să se înscrie cât mai multe persoane care corespund din punct de vedere al acestor criterii. Vom vedea, mi-e tare teamă că nu se va înscrie nimeni până la urmă”, declara, joi, Cristina Tarcea.

Cererile de participare la selecţia pentru conducerea DNA trebuie însoţite de dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime, de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, de un curriculum vitae, de cel puţin zece lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii cinci ani şi de ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie şi orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor vor afişate la sediul Ministerului Justiţiei şi pe site-ul instituţiei marţi, 24 iulie, iar între 25 şi 27 iulie candidaţii selectaţi ar urma să susţină interviurile cu ministrul Justiţiei.

Potrivit anunţului Ministerului Justiţiei, la evaluarea interviului vor fi avute în vedere următoarele standarde: susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare aintereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc., verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care se efectuează selecţia şi aspecte legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorii participanţi la selecţie. 

Rezultatele selecţiei ar urma să fie anunţate în 30 iulie, după care ministrul Justiţiei va transmite Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, propunerea/propunerile sale pentru această funcţie, însoţite de înscrisurile depuse de procurorii selectaţi în vederea propunerii de numire în funcţiile de conducere, pentru emiterea avizului, iar după transmiterea avizului de către CSM ministrul Justiţiei va trimite şefului statului propunerea sa pentru funcţia de procuor-şef al DNA.