Tudorel Toader propune: Inspecţia Judiciară să devină instituţie autonomă, fără subordonare faţă de CSM sau Ministerul Justitiei

„In proiect veti observa: prevederile in vigoare raman nemodificate pentru ca, in partea finala a proiectului de lege, la situatii tranzitorii, veti putea vedea un alineat care spune ca de la data in vigoare a prezentei legi, Inspectia Judiciara va fi reglementata ca institutie autonoma, care sa nu fie nici la CSM, nici la Ministerul Justitiei”, a declarat Toader in Parlament, la comisia speciala pentru legile justitiei.

„Aceasta solutie va rog sa va amintiti ca am enuntat-o si pe 23 august (cand a prezentat public proiectul de lege – n.red.). Am spus si atunci ca exista si a treia varianta, dupa sistemul italian sa devina autonoma. In 6 luni de la intrarea in vigoare a legii sa adoptam o lege speciala pentru inspectia judiciara si dvs veti decide”, a adaugat Toader.

In ceea ce priveste numirea procurorilor sefi, Toader a declarat ca a depus la Parlament si solicitarea de aviz de la Comisia de la Venetia, comisie care s-ar putea pronunta cel mai devreme la inceputul lunii decembrie, existand insa riscul unei amanari de trei luni, pana anul viitor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, prezintă comisiei speciale condusă de deputatul PSD Florin Iordache pachetul de modificare a legilor Justiţiei, după de coaliţia a decis ca acesta să nu mai fie iniţiat ca proiect de lege al Guvernului, ci ca iniţiativă parlamentară. Ministrul a venit cu proiectul in mana si a anuntat ca a trimis o copie in format electronic presedintelui comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justitiei, fara ca ceilalati membri ai comisiei speciale sa aiba acest proiect.

Alte articole

DNA a continuat şi duminică audierile în cazul „Ciprian Ciucu”. Cine sunt afaceriştii chemaţi „la vorbitor” alături de „regina pariurilor”, Odeta Nestor

Ciprian Ciucu a contestat măsura controlului judiciar impusă în dosarul în care este acuzat de luare de mită

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost făcut public la finalul lunii august de către Tudorel Toader. Ministrul a invocat, în expunerea de motive care însoţeşte actul normativ, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile ”realităţi şi nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.

”În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă şi penală care au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor. Deşi unele modificări ale legilor justiţiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuşi există şi alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei şi dezbaterii publice”, se arată în expunerea de motive al proiectului de modificare a legilor Justiţiei.

Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii. 

”Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.

Modificarea constă în introducerea condiţiei ca judecătorii numiţi pe funcţii de conducere să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, condiţionare care în prezent lipseşte.

O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.

Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani.

În ceea ce priveşte însă numirea şefilor principalelor parchete din România, preşedintele este eliminat din procedură. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani.

La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.