Tudorel Toader: Voi merge personal la CCR la dezbaterea sesizării privind conflictul Guvern – Preşedinte. Ce spune de Codurile Penale

“Pentru soluţionarea conflictului, da, voi merge personal. Am vorbit cu doamna premier şi m-a solicitat ca eu să susţin cele stabilite în sesizare”, a anunţat Toader.

Întrebat care va fi argumentul forte pe care îl va invoca, el a răspuns:  “Neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, pe de o parte, ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp”.

Solcitat să precizeze dacă în opinia sa şeful statului a încălcat Constituţia şi este pasibil de suspendare, el a spus că preşedintele a încălcat Constituţia, acesta fiind şi motivul sesizării Curţii, dar niciodată deciziile Curţii Constituţionale în astfel de cazuri nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Toader, întrebat despre suspendarea preşedintelui: Sunt un ministru independent, nu discut asta

„Partea care sesizează CCR un conflict juridic de natură constituţională evident că are convingerea încălcării exigenţelor constituţionale de către partea pe care o reclamă. Noi venim cu argumente, Curtea va decide. Sunt 15 ani de când există competenţa Curţii de a soluţiona astfel de conflicte şi multe dintre ele au fost constatate, dar nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. Să nu mă întrebaţi atunci de ce am solicitat, printre cele 20 de motive în cazul doamnei Kovesi încălcarea Constituţiei faptul că a provocat cele trei conflicte, din care a doua pronunţată de Curte, iar în unul, Curtea a arătat care e conduita de urmat de către DNA, pentru că acolo este vorba despre o încălcare repetitivă a Constituţiei. A fost vorba de trei conflicte, într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că avem o altă premisă, o altă ipoteză prin raportarea autorităţilor la Constituţie”, a explicat ministrul.

Alte articole

Augustin Zegrean: „Atitudinea lui Nicușor Dan este în afara Constituţiei. Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului”

Schimbări importante pentru prosumatori. Legea va intra în vigoare în cel mult 10 zile

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 23 aprilie, că premierul Viorica Dăncilă a semnat în faţa sa sesizarea către Curtea Constituţională privind refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, iar documentul va ajunge la CCR.

Toader, despre modificarea codurilor penale: Acolo unde varianta rezultată din Comisia specială diferă de cea propusă de Ministerul Justiţiei, ne vom susţine punctul de vedere – VIDEO

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat sâmbătă, referindu-se la proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală aflate la Comisia parlamentară specială, că acolo unde există diferenţe între proiectul rezultat de la comisie şi cel al Guvenului, Ministerul Justiţiei îşi va susţine punctul de vedere.

„Parlamentul a conexat proiectele noastre vizând deciziile Curţii, prezumţia de nevinovăţie şi confiscarea extinsă cu amendamentele aduse de către parlamentari. Acolo unde sunt diferenţe între proiectele Comisiei speciale privind punerea în aplicare a  deciziilor Curţii Constituţionale şi proectele de lege plecate de la Guvern, sigur că noi susţinem punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, adcă proiectul de lege care a plecat de la noi. Şi aici am vorbit generic, dar am dat multe exemple”, a declarat Toader.

El a explicat că de la minister au plecat proiecte de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală în sensul punerii de acord cu deciziile Curţii Constituţionale, cele de admitere sau interpretative, in sensul transpunerii directivei privind confiscarea extinsă, în Codul penal, privind prezumţia de nevinovăţie, în Codul de procedură penală.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei s-a reunit  miercuri, pentru dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a anunţat că până în 7 mai comisia va primi observaţiile asupra modificărilor Codurilor penale, iar marţi, 8 mai la ora 15.00 vor avea loc dezbateri, fără vot.

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt „cu dedicaţie” pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea „normalizarea vieţii în România”.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că „este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”.

“Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea – este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.

Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.

Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.