Turcia face presiuni. Cere vize, accelerarea aderării la UE şi o zonă de securitate în Siria

„Dacă dorim să rezolvăm criza refugiaților, trebuie să facem trei lucruri: să ne concentrăm pe antrenarea și echiparea forțelor rebelilor moderați care se opun regimului președintelui Bashar al-Assad, să declarăm o zonă de securitate protejată de terorism și să stabilim o zonă de excludere aeriană”, a indicat Recep Tayyip Erdogan într-o conferință de presă susţinută după o întrevedere cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

„Uniunea Europeană este pregătită să discute orice subiect cu Turcia, așadar am vorbit și despre o posibilă zonă tampon în Siria”, a declarat, la rândul său, Donald Tusk.

Propunerea privind crearea unei astfel de zone în nordul Siriei nu este nouă, ea fiind evocată și în trecut de oficialii turci, dar de fiecare fată a fost primită cu reticență de Uniunea Europeană. Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, care a avut și el o întrevedere cu Erdogan, a apreciat că instituirea unei astfel de zone necesită o decizie a Consiliului de Securitate al ONU.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În prezent în Turcia se află, potrivit lui Erdogan, circa 2,5 milioane de refugiați, dintre care aproximativ 2,2 milioane sunt sirieni. Numai câteva sute de mii dintre aceştia sunt găzduiți în tabere controlate de guvernul de la Ankara.

Alte articole

Gestul lui Recep Tayyip Erdogan care l-a surprins pe Nicușor Dan. Cum a reacționat președintele României

Nicuşor Dan, alături de preşedintele Turciei la Istanbul: „Există oportunități importante de producție militară comună între Turcia și România” VIDEO

Prin urmare, teritoriul turc a devenit în ultima vreme punctul de plecare al unui aflux semnificativ de imigranți ilegali care doresc să ajungă în statele vest-europene. Numai de la începutul acestui an peste 300.000 de refugiați au plecat din Turcia către insulele grecești cu ajutorul ambarcațiunilor puse la dispoziție de traficanți. Acest număr semnificativ a alimentat criticile că guvernul turc, dacă nu încurajează acest exod, cel puțin îl tolerează.

Erdogan susţine însă că țara sa nu a trimis ‘niciodată’ refugiați către alte state, el subliniind că până în prezent Turcia a cheltuit circa 7,8 miliarde de dolari pentru acești refugiați.

De altfel, ultima măsură luată de Comisia Europeană pentru a determina Turcia să coopereze mai mult în chestiunea refugiaților a fost sporirea asistenței financiare, guvernul de la Ankara urmând să primească fonduri europene în valoare de un miliard de euro, deja prevăzute pentru Turcia ca țară candidată la UE, alte fonduri urmând să fie furnizate prin intermediul agențiilor ONU.

Însă dosarul relațiilor dintre Turcia și UE este mult mai complex, nemulțumiri fiind manifestate atât la Bruxelles cât și la Ankara. Astfel, în timp ce UE critică politicile autoritare și antiliberale promovate de președintele Erdogan, acțiunile acestuia împotriva separatiștilor kurzi și intențiile sale neclare în ceea ce privește Siria, Turcia la rândul ei este nemulțumită că negocierile de aderare la UE sunt blocate și nici măcar dosarul liberalizării regimului de vize nu avansează, o altă solicitare privind înscrierea de către UE a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în rândul grupărilor teroriste.

Aceste trei ultime aspecte au fost evocate la Bruxelles și de Erdogan, care a solicitat soluționarea lor ca o contrapartidă pentru efortul pe care Turcia îl face în primirea refugiaților. ‘Procesul de aderare ar trebui să fie liber de bariere politice artificiale și ar trebui revitalizat’, a punctat președintele turc, insistând că intrarea în blocul comunitar este pentru țara sa o ‘opțiune strategică’.

Prin urmare, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a confirmat, tot luni, că îi va propune lui Erdogan o agendă migratorie comună UE-Turcia, odată cu promisiunea că va fi accelerat procesul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci.