Turcii sunt chemaţi la urne pentru a se pronunţa asupra modificării Constituţiei; secţiile de vot s-au deschis

REFERENDUM ÎN TURCIA. Referendumul de duminică, din Turcia, ar putea duce la cea mai mare schimbare politică din ţară de la înfiinţarea republicii, în urmă cu aproximativ 95 de ani, relatează The Guardian, care răspunde la cele mai importante întrebări legate de consultarea populară.

În estul şi sud-estul ţării, secţiile de vot s-au deschis cu o oră mai devreme decât în rest şi se vor închide cu o oră mai târziu.

Comisia Electorală Supremă a anunţat că 167.601 urne aşteaptă alegătorii, dintre care 461 în închisori.

Potrivit estimărilor, referendumul va atrage 1,2 milioane de alegători tineri, care vor vota pentru prima dată, iar rata de participare se aşteaptă să fie de aproximativ 90%.

Alte articole

Nicușor Dan, primele declarații după Referendumul din București: „Această inteligență colectivă ne dă tuturor speranță”

Referendum local București 2024. S-au aprobat condițiile de tipărire a buletinelor de vot. Cum vor arăta acestea

Procesul electoral pentru turcii care locuiesc în străinătate s-a încheiat pe 9 aprilie. Aproximativ 1.326.070 de buletine de vot au fost depuse în 903 urne transparente, la 120 de misiuni din 57 de ţări. Unele au fost securizate şi trimise la Ankara, unde vor fi numărate după încheierea votului în Turcia.

Peste 30% dintre cei 6.351 de alegători turci înregistraţi în România s-au prezentat la urne pentru referendumul de modificare a Constituţiei, a anunţat Ambasada Turciei la Bucureşti pentru News.ro.

Pentru alegătorii din străinătate care nu au reuşit să voteze, 120 de urne, la 31 de puncte vamale, vor fi deschise până duminică, la ora locală şi a României 17.00

MĂSURI DE SECURITATE SPORITE

Din cauza ciocnirilor în curs dintre PKK şi forţele turce, dar şi a ameninţării jihadiste, Guvernul alocă atenţie special măsurilor de securitate.

Aproximativ 251.790 de ofiţeri de poliţie şi 128.455 de jandarmi vor asigura securitatea secţiilor de vot. În plus, circa 17.000 de poliţişti şi militari vor supraveghea alimentarea cu energie electrică şi unităţile de transmisii, precum şi alte zone critice.

Autorităţile au mai mobilizat 51.148 de gardieni publici, precum şi 18.675 de agenţi de securitate voluntari, în 26 de oraşe.

Secţiile de vot vor fi supravegheate video.

MIZA REFERENDUMULUI

Turcii vor vota, practic, 18 amendamente constituţionale ce vizează, în primul rând, prerogativele puterii executive şi legislative. Acestea includ, printre altele, abolirea funcţiei de premier. Astfel, preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.

Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.

În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.

Referendumul ar putea aduce cea mai importantă schimbare politică de la declararea Republicii Turce, în 1923.

Hotărârea de care a dat dovadă Erdogan pentru a organiza şi promova referendumul l-a făcut să intre în conflict cu o serie de ţări europene, care au anulat mitingurile electorale la care urmau să ia parte miniştrii săi pentru a convinge alegătorii din străinătate.

Dacă noul sistem va fi aprobat, Erdogan va putea să aibă încă două mandate la preşedinţie, ceea ce ar însemna că poate rămâne la conducerea statului până 2029.

Rolul de preşedinte este, deocamdată, în mare parte ceremonial, având o influenţă limitată în luarea deciziilor politice. Însă prin forţa personalităţii sale şi loialitatea electoratului AKP şi a parlamentarilor săi, Erdogan a reuşit să depăşească limitele impuse de Constituţie. Dacă pachetul supus la vot va fi acceptat, şeful statului va deveni şi mai puternic.