Țușpais de dovlecei cu tempeh prăjit. Acesta a fost doar unul dintre preparatele propuse de bloggerul culinar Dana Burlacu Visternicu la finalul rezidenței gastronomice „Gusturi în schimbare”, organizată de CRIES, Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare.
Venită de la Iași, Dana Burlacu Visternicu s-a întâlnit la Timișoara cu bucătari, antreprenori și producători locali, dar și cu bloggeri pasionați de gastronomia bănățeană. Din aceste întâlniri s-au născut câteva rețete care reflectă un dialog între tradiție, sustenabilitate și provocările climatice actuale: țușpais de dovlecei cu tempeh, clătite cu făină de sorg, găluște împrăștiate cu smochine trase la tigaie sau „crumpi” cu năut și boia.
Toate aceste preparate se înscriu într-un concept interesant pe care Dana îl numește „mese de tranziție”, o punte între bucătăria de ieri și cea de mâine. Ideea este de a adapta rețetele la ingredientele disponibile în contextul schimbărilor climatice, dar și la ritmul de viață actual, fără a pierde gustul și sensul mâncării.
Așa au început să apară tot mai des în bucătăria românească smochinul, aronia sau sorgul, o cereală fără gluten, considerată o alternativă sănătoasă pentru cei cu probleme digestive. Dar cum îi convingem pe oameni să le încerce? Răspunsul Danei e simplu: prin educație.
De mai bine de 12 ani, Dana organizează ateliere de educație gastronomică pentru copii, unde micii participanți descoperă legumele, învață despre gustul natural și se bucură să gătească ceva de la zero, nu doar să cumpere din magazin.
„De obicei, copiii recunosc legume precum roșia, castravetele sau morcovul. Dar când le arăți o țelină, un păstârnac sau o gulie, se uită uimiți, nu știu ce sunt și nici ce gust au. Dintr-o clasă, poate unul sau doi reușesc să recunoască un păstârnac sau un gogoșar, deși gogoșarul, pentru noi, pare ceva banal”, povestește bloggerul, potrivit rfi.ro.
Copiii, spune ea, „mănâncă prost” nu din vina lor, ci pentru că alimentele procesate au înlocuit mâncarea adevărată.
„Mulți părinți cred că oferă o masă bună, dar în realitate, copiii, chiar și cei din mediul rural, au pierdut legătura cu ingredientele din grădină. Li se pare fascinant să cumpere ceva la pungă, în loc să culeagă din curtea bunicii.
Consumând multe alimente procesate și băuturi carbogazoase, îți pierzi gustul natural. Când guști apoi o legumă crudă sau o mâncare simplă, nu o mai recunoști. Monoglutamatul de sodiu și aditivii ne obișnuiesc cu acel gust wow, artificial, și nu mai simțim bucuria unui gust real.”, mai spune bloggerul.
Românii încă mai gătesc acasă, dar mai ales în weekend, iar de multe ori bunicii sunt cei care se ocupă de „ce se pune în farfurie”. Totuși, România rămâne printre campionii risipei alimentare, fiecare dintre noi aruncă anual în jur de 150 kg de mâncare.
„Cred că purtăm în noi niște sechele din perioada comunistă, când mâncarea era greu de găsit. Din teama de a nu duce lipsă, cumpărăm prea mult și ajungem să aruncăm. Lipsa de educație alimentară se simte pentru că, de fapt, putem evita risipa dacă vrem. Avem la îndemână congelatorul, putem deshidrata, dona, sau pur și simplu cumpăra cât ne trebuie. Ține doar de felul în care ne educăm”, explică Dana Burlacu Visternicu.