‘Trebuie să facem totul pentru a asigura că alţi ucraineni nu vor muri de mâinile teroriştilor şi bandiţilor. Aceste acte criminale ale inamicilor poporului ucrainean nu vor rămâne nepedepsite‘, a declarat preşedintele ales, citat de agenţiile de presă ucrainene.

Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Koval, urmează să susţină vineri dimineaţă o conferinţă de presă, în timp ce criza se prelungeşte, în contextul în care forţele loiale noilor autorităţi prooccidentale de la Kiev încearcă de aproape două luni să pună capăt unei insurecţii separatiste în estul ţării.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

„Jocurile foamei” în Bangladesh: Mii de oameni se întrec ...

Șeful de Stat Major al armatei germane trage un semnal de alarmă! ...

În paralel, la Berlin, ucrainenii şi ruşii urmează să aibă vineri negocieri de urgenţă cu privire la gaze, în prezenţa comisarului european pentru energie Gunther Oettinger.

Secretarul de stat american John Kerry a indicat anterior că Rusia şi-a retras trupele comasate la frontiera ucraineană, denunţând în acelaşi timp sosirea în estul Ucrainei a unor combatanţi ceceni proruşi.

‘Trupele care au fost la frontieră s-au retras spre Moscova, şi nu spre Kiev’, a declarat Kerry pentru canalul de televiziune american PBS, confirmând constatarea făcută marţi de un responsabil al Pentagonului.

Joi a fost o zi neagră pentru armata ucraineană. Un elicopter Mi-8, care transporta militari pentru rotaţia trupelor, între care şi un general al forţelor Ministerului de Interne (Serghei Kulciţki), a fost vizat de un lansator de rachete sol-aer portabil de fabricaţie rusă în apropiere de bastionul separatiştilor proruşi din Slaviansk, a afirmat preşedintele interimar Oleksandr Turcinov în faţa parlamentului.

Casa Albă şi-a exprimat ‘îngrijorarea’ după acest atac, estimând că s-ar putea ca rebelii proruşi să aibă acces la ‘arme sofisticate’.

‘Sunt convins că forţele noastre armate (…) vor fi capabile să-i termine pe toţi aceşti terorişti şi criminali finanţaţi de Rusia, vor fi eliminaţi sau se vor regăsi pe banca acuzaţilor’, a lansat Turcinov, care urmează să cedeze locul la 7 iunie câştigătorului alegerilor prezidenţiale de duminică Petro Poroşenko.

Diplomaţia rusă, la rândul său, a cerut Occidentului să exercite presiuni asupra autorităţilor ucrainene pentru a stopa escaladarea violenţelor şi alunecarea Ucrainei spre o ‘catastrofă naţională’.

După confruntările soldate cu 40 de morţi (mai ales separatişti) luni pe aeroportul internaţional din Doneţk, tensiunile rămân ridicate pe teren, în timp ce există informaţii contradictorii cu privire la patru observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cu care s-a pierdut legătura de luni.

‘Premierul’ autoproclamatei Republici Doneţk, Aleksandr Borodai, a afirmat joi că nu are nicio informaţie despre ei. ‘Nu ştim unde sunt şi îi căutăm. Este posibil să fie vorba de o provocare în scopul de a ne acuza, în mod fals, că i-am deţine’, a indicat acesta.

Cu câteva ore mai devreme, Viaceslav Ponomariov, primarul autoproclamat din Slaviansk, bastion al insurgenţilor proruşi, declarase că cei patru observatori – un danez, un estonian, un turc şi un elveţian – se aflau în mâinile trupelor sale.

Un alt grup de 11 de observatori a fost, de asemenea, reţinut pentru scurt timp, miercuri, în regiunea Doneţk.

OSCE a calificat reţinerea observatorilor săi drept un act de ‘sabotare a eforturilor internaţionale’ destinate să pună capăt crizei şi confruntărilor în Ucraina.

Pe acest fundal tensionat, ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Koval, a evocat ‘un plan’ care ‘va conduce la curăţarea totală a teritoriului ucrainean, în special, în Est, de separatişti’.

Noul preşedinte ucrainean, miliardarul Petro Poroşenko, a indicat într-un interviu pentru ziarul german Bild că vrea să ‘protejeze militar Ucraina’ printr-o alianţă de securitate cu SUA şi Europa, cu care doreşte să iniţieze discuţii ‘imediat’.

El a asigurat, de asemenea, că doreşte să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi şefi de stat au fost invitaţi să participe la ceremoniile comemorative dedicate Debarcării la 6 iunie 1944 în Normandia, la care vor fi prezenţi şi preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel.

Diplomaţia germană pare să vrea să salveze Moscova de noi sancţiuni, dar, în schimb, aşteaptă ca Rusia ‘să-şi folosească influenţa asupra diferitelor grupuri separatiste’, aşa cum a indicat ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, potrivit AFP.

Pe frontul gazelor, Moscova cere Ucrainei să-şi onoreze arieratele (în jur de 3,5 miliarde de dolari) şi să plătească anticipat livrările pentru iunie, în timp ce Kievul, excedat financiar, solicită în prealabil scăderea preţului la gazele ruseşti, în prezent cel mai ridicat în Europa.

Cu toate acestea, Ucraina a primit joi de la Banca Mondială circa 750 milioane de dolari, o primă tranşă dintr-un ajutor de 3,5 miliarde de dolari.