Ucraina dă viaţă din nou Cernobîlului. Oamenii pot reveni în acest loc peste … 24.000 de ani

Centrala se află la aproximativ 100 de metri distanţă de „sarcofagul” din oţel care etanşează resturile reactorului 4 care a explodat şi a degajat nori de radioactivitate peste o mare parte din continentul european, mai precis, pe trei sferturi din acesta. Tragedia nucleară din 26 Aprilie 1986 a fost recunoscută ca fiind cea mai mare de acest fel din istorie.

Acum, noua centrală solară care se instalează poate asigura un consumul a aproximativ 2.000 de apartamente la bloc, informează Evguen Variaguine, directorul întreprinderii mixte ucraineană-germană „Solar Cernobîl” care a iniţiat acest proiect pentru care s-a cheltuit aproximativ 1 milion de euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Structura este formată din aproximativ 3.800 de panouri fotovoltaice instalate pe o suprafaţă de 1,6 hectare. Constructorii estimează că proiectul lor va deveni rentabil peste aproximativ 7 ani. De asemenea, se estimează că această unitate care va fi inaugurată curând va atinge o putere de 100 megawaţi în zonele însorite cum ar fi cele din sudul Germaniei, de pildă, au explicat specialiştii.

Alte articole

Câți bani a câștigat directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă în 2025. Salariul său, de patru ori mai mare decât cel al lui Nicușor Dan

Cea mai mare centrală nucleară din lume va fi repornită miercuri, după aproape 15 ani, în ciuda opoziției populației. ”Nu are niciun sens!”

În urma catastrofei, autorităţile sovietice au evacuat sute de mii de persoane şi un vast teritoriu, de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţi. În 2016, a fost instalată o şapă gigantică etanşată deasupra ruinelor reactorului.

Ucraina a încearcat să îşi dezvolte propriile ei resurse energetice după ce Rusia a tăiat „robinetul de gaz rusesc” în plină criză între Moscova şi Kiev. Trei alte reactoare au continuat să funcţioneze după catastrofă, dar în 2000 au fost închise, marcând astfel sfârşitul activităţii nucleare industriale la Cernobîl. 

Specialiştii estimează că „omul nu va putea reveni în zona afectată decât peste 24.000 de ani!”… Cu toate acestea, o exploatare industriale prudentă ar fi posibilă. „Acest teritoriu nu poate fi folosit pentru agricultură, dar poate fi folositor unot proiecte inovatoare, ştiinţifice”, după cum afirma în 2016 ministrul urainean al Mediului, Ostap Semerak.