Ţinute sub supravegherea militarilor înarmaţi cu pistoale kalaşnikov şi recompensate bilete de loterie sau cartele de reîncărcare a telefoanelor mobile, aceste scrutinuri vizau alegerea „preşedinţilor” şi „deputaţilor” pentru cele două „republici populare” autoproclamate de rebeli la Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), care de peste patru ani se sustrage autorităţii Kievului.

Fără surprize, „comisiile electorale” ale celor două teritorii au afirmat că actualii lideri interimari, Denis Puşilin, un fost negociator cu Kievul în vârstă de 37 de ani, la Doneţk şi Leonid Pasecinik la Lugansk conduc detaşat cu 57% şi 70% din voturi după numărarea a 27% şi 31% din buletine.

Alte Articole

Amanta regelui din Thailanda, ridicată în rang de ziua sa de ...

Avioane militare israeliene au survolat baze Hezbollah

Noua tulpină COVID-19 din Marea Britanie, fotografiată la microscop ...

Aceste alegeri întăresc separarea teritoriilor rebele de restul ţării şi caută să acorde legitimitate noilor lideri, în timp ce procesul de pace este la punct mort iar ciocniri violente înrăutăţesc frecvent bilanţul acestui conflict estimat de ONU la peste 10.00 de morţi.

Secţiile de votare s-au închis la orele 17.00 GMT. Participarea a depăşit 80% în „republica” Doneţk şi 77% în cea de la Lugansk, au precizat autorităţile respective. În apropierea a numeroase secţii de votare din Doneţk, militari purtând cagule şi înarmaţi cu puşti de asalt au patrulat în cursul zilei, a constatat AFP.

Organizarea acestor alegeri a declanşat proteste ferme din partea Kievului şi Occidentului, care văd o implicare a Moscovei şi le consideră contrare acordurilor de pace de la Minsk.

„Sunt organizate sub ameninţarea mitralierelor ruseşti, într-un teritoriu ocupat” de Rusia, a declarat sâmbătă seară preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

El a făcut cunoscut că a abordat acest subiect duminică, cu prilejul unei scurte discuţii cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, în marja ceremoniilor organizate cu prilejul centenarului armistiţiului, la care a participat, de asemenea, preşedintele rus, Vladimir Putin.

„În loc să pună în aplicare acordurile de la Minsk şi să avanseze spre pace”, Rusia „instituţionalizează situaţia actuală prin intermediul unor ‘alegeri’ trucate”, a acuzat la rândul său duminică pe Twitter emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina, Kurt Volker.

Bruxellesul a condamnat sâmbătă aceste alegeri ca „ilegale şi ilegitime”.

Conflictul dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Acordurile de pace semnate în 2015 la Minsk şi numeroasele armistiţii instaurate au permis diminuarea considerabilă a confruntărilor, dar violenţele se reiau sporadic.

Aspectul politic al acordurilor de la Minsk a rămas nerealizat, cele două tabere pasând una alteia responsabilitatea pentru eşec.