Nemulţumirea UDMR a fost generată de faptul că în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR.

Potrivit Gandul, iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. 

Alte Articole

Imagini de la priveghiul Ronei Hartner. Familia artistei este ...

Elena Lasconi dă cărţile pe faţă: „Am fost retrasă ...

CTP, atac dur la USR după sesizarea Comisie Europene în scandalul ...

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru Gândul că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a declarat liderul Uniunii.

Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”.

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.