UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare

Nemulţumirea UDMR a fost generată de faptul că în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR.

Potrivit Gandul, iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. 

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru Gândul că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a declarat liderul Uniunii.

Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”.

Alte articole

Vlăduța Lupău este în doliu. Anunțul trist făcut de artistă: „Ai plecat la ceruri… Te iubesc pentru totdeauna!”

Horoscop bani 11-17 mai 2026. Cine dă lovitura financiară săptămâna aceasta

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.