UDMR propune un proiect de lege pentru despăgubirea persoanelor atacate de animale sălbatice

Senatorul Tanczos Barna a arătat că, în momentul de faţă, despăgubirile se limitează doar la pagubele produse în agricultură, UDMR încercând să convingă Ministerul Mediului şi Parlamentul să fie de acord cu plata despăgubirilor pentru vătămările corporale asupra oamenilor sau eventualele decese produse de atacurile carnivorelor mari, în special în cazul ursului.

„Nu se vorbeşte nicăieri despre vătămările corporale cauzate de animalele sălbatice. Omul, dacă pentru a-şi proteja viaţa sau pentru a proteja viaţa celui care este atacat, ucide ursul, comite o faptă penală. Este nereglementată situaţia deceselor şi a despăgubirilor în cazurile respective, similare cu sistemul de asigurări de viaţă, care sunt practicate peste tot. Deci, în aceste domenii cred că este nevoie de schimbări radicale, pregătim proiect de lege în acest sens, în a legifera modul de compensare a suferinţei umane, modul de despăgubiri şi de compensări pentru eventualele decese cauzate de atacurile de animale sălbatice. (…) Din păcate, în momentul de faţă, despăgubirile se limitează la agricultură, dar viaţa umană este din ce în ce mai des pusă în pericol şi este o responsabilitate a statului român de a asigura plăţi compensatorii pentru aceste situaţii neplăcute”, a declarat senatorul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, şi la acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de animalele sălbatice în culturile agricole se pleacă de la „un principiu total greşit”, susţinând că fermierii ar trebui despăgubiţi la nivelul pierderii suferite şi nu pentru cheltuielile efectuate pe terenul unde s-a constatat paguba.

De asemenea, parlamentarul UDMR a spus că modul în care în ultimii 15-20 ani s-a administrat fondul cinegetic, mai ales în privinţa ursului, este „un faliment total, un dezastru”.

Alte articole

Propunere legislativă pentru simplificarea procesului de acordare de despăgubiri românilor afectați de creșterea ROBOR și practici anticoncurențiale

Un angajat și-a dat în judecată compania și a câștigat despăgubiri de peste jumătate de milion de euro pentru 827 de zile de concediu neplătite. Câți ani nu a avut nicio vacanță

„Este nevoie de o schimbare totală de optică, pe de o parte, în privinţa managementului ariilor naturale în care trăieşte ursul, este nevoie de o schimbare în privinţa responsabilizării şi cointeresării asociaţilor de vânătoare, în a administra în mod corect aceste arii naturale. Este nevoie de plata acestor servicii efectuate de fondurile de vânătoare în protejarea, supravegherea ariilor, în stabilirea efectivelor, în controlul efectivelor. Aceste lucru este un serviciu public oferit de aceste asociaţii de vânătoare şi, pentru acest lucru, statul român, din fonduri proprii trebuie să plătească”, a mai spus Tanczos.

La rândul său, deputatul Korodi Attila a precizat că modificările legislative vor stipula şi prefinanţările pe care consiliile judeţene să le facă pentru acordarea de compensări şi pentru plata relocărilor sau extragerii urşilor periculoşi, urmând ca Guvernul să le deconteze, ulterior.

„Vor fi decizii care să aşeze într-o direcţie normală atât acordarea de compensări cât şi managementul urşilor”, a conchis Korodi Attila.