Borbely a declarat, duminică, la Târgu Mureş, că în urmă cu un an Uniunea a împiedicat Guvernul din care făcea parte să promoveze o lege prin care se dorea oprirea restituirilor în natură.

El a arătat că în prezent, deşi formaţiunea sa este în opoziţie, a obţinut acceptarea unor modificări la proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate şi că, după „discuţii şi propuneri suplimentare”, UDMR va decide dacă susţine moţiunea de cenzură care se aşteaptă să fie depusă de opoziţie.

Alte Articole

Copilul care a prezis pandemia vine cu profeții pentru 2024. ...

Florin Cîțu a rămas fără imunitate parlamentară. DNA poate ...

Cătălin Predoiu aruncă bomba despre rănile de pe fața lui ...

„Acum am avut mai multe modificări, unele au fost acceptate, deşi suntem în opoziţie. A fost redusă de exemplu de la 25 de ani la 10 ani acea perioadă când instituţiile publice, deci în cel mult 10 ani trebuie să predea practic (proprietăţile) la culte şi la alţii, la care se restituie. Sunt şi alte modificări care le-am propus, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat cu colegii noştri Marko Attila şi cu cei doi care au fost în prima fază condamnaţi pentru că avut culpa de a retroceda către biserică o clădire.

Vom mai avea discuţii, mâine, poimâine şi vom avea şi câteva propuneri suplimentare, pentru că ni se pare foarte lungă această perioadă în care cei care nu pot primi în natură vor primi eşalonat aceşti bani (despăgubiri – n.r.) sau pot să opteze pentru o altă variantă. Vom vedea, vom decide probabil marţi ce vom face, dacă vom fi şi noi semnatari sau nu ai moţiunii de cenzură care probabil că va fi înaintată de opoziţie. Vom decide marţi, în funcţie şi de discuţii”, a spus Borbely.

Acesta a arătat că varianta de lege care se prefigurează „este o variantă mai bună decât varianta iniţială” şi că UDMR şi-ar dori ca „încă două-trei amendamente” să fie acceptate. „Unul dintre acestea se referă la perioada în care se poate eşalona plata despăgubirilor, în cazul în care proprietăţile nu se pot retroceda în natură, iar alte amendamente vizează aspecte de ordin procedural, în legătură cu funcţionarea comisiilor de retrocedare”, a precizat el.

Liderul UDMR a adăugat că este necesară sancţionarea drastică a situaţiilor în care, în ciuda deciziilor justiţiei, retrocedările sau despăgubirile nu sunt acordate.

„Să nu stea ani de zile fără să retrocedeze – şi ştiţi foarte bine, în unele situaţii, deşi au fost toate deciziile clare şi din partea justiţiei, totuşi nu s-a retrocedat din cauza unor comisii. Ştiţi foarte bine, şi aici în judeţul Mureş, la păduri şi la altele. Deci acolo să fie sancţiuni mult mai drastice, în cazul în care trebuie retrocedat şi cineva nu vrea, din varii motive, care exced legea„, a arătat Borbely.

El a adăugat că reprezentanţii UDMR vor negocia amendamentele dorite, chiar dacă nu au „iluzii”, fiind conştienţi că puterea are o majoritate de 67 la sută.

„Ei, totdeauna negociezi, ştim că suntem în opoziţie, ştim că e 67 la sută majoritatea – nu avem iluzii. Dar până acum, vă repet, a fost totuşi un dialog şi au fost câteva amendamente acceptate. Ceea ce este pozitiv faţă de situaţia în care suntem, noi am discutat şi cu cultele, ştiţi foarte bine, se pare că va fi o discuţie şi cu cultele, la nivelul Guvernului„, a mai spus liderul UDMR.

Pe de altă parte, fostul senator UDMR György Frunda, în prezent consilier al premierului pe probleme juridice, internaţionale şi de minorităţi, a arătat că a discutat cu Victor Ponta unele aspecte legate de acest proiect de lege.

„Am discutat cu premierul despre această lege, discuţiile noastre nu sunt publice, sunt consilier, nu e dezbatere parlamentară. O parte dintre propunerile diverselor partide politice, ale societăţii civile au fost luate în considerare, urmează ca în această săptămână partidele parlamentare să facă noi propuneri pe care Guvernul le va discuta şi sper ca unele dintre să fie acceptate. UDMR are propuneri, din câte ştiu eu, în legătură cu perioada cât clădirile restituite să nu poată fi folosită în alt scop decât în cel care sunt folosite înaintea restituirii. Şi doi, în ceea ce priveşte cultele religioase, Bisericile tradiţionale maghiare din România au avut asociaţii, fundaţii care erau proprietarii acestor şcoli sau instituţii de învăţământ şi care, potrivit vechii legi, nu aveau calitatea juridică de a cere restituirea. Se doreşte introducerea acestor categorii”, a spus Frunda, care a adăugat că, din câte ştie, într-o situaţie similară este şi Biserica Greco-Catolică.

Prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul a declarat că PDL va încerca să depună o moţiune de cenzură în legătură cu Legea despăgubirilor dacă toate partidele de opoziţie vor agreea acest lucru, menţionând că este vorba despre „o decizie în lucru”.

„Vom încerca un parteneriat, pentru că această lege a retrocedării este una complicată, care amână retrocedarea şi nu rezolvă problema (…) Este vorba despre o potenţială moţiune de cenzură dacă toate partidele de opoziţie agrează argumentele noastre. Este o decizie în lucru”, a precizat Andreea Paul.