„Într-un context delicat internaţional, în care deja erau dezbateri la nivelul Uniunii Europene privind tendinţa unor regiuni separatiste de a se desprinde din ţările din care fac parte, actul celor de la UDMR de a ieşi cu o astfel de iniţiativă este o presiune incorectă şi nedorită care se face pe reprezentanţii statului român şi care generează nelinişte la nivelul populaţiei”, a spus Elena Udrea.

Pe de altă parte, susţine aceasta, ne aflăm în campanie electorală, perioade în care liderii politici s-au obişnuit „să fluture steagul acesta al conflictelor etnice”. „Ca un om politic responsabil, care cunosc foarte bine situaţia etnicilor maghiari români din judeţele Harghita, Covasna, Mureş, pot spune că nu există un conflict în rândul populaţiei. Există doar nevoia de pretexte electorale ale liderilor politici, în special al liderilor maghiari, dar de multe ori se răspunde identic de liderii politici români. A flutura acest steag, a flutura această temă în momentul în care era extrem de sensibil un astfel de subiect la nivelul Uniunii Europene este incorect faţă de România. Critic iniţiativa colegilor din UDMR. Le cer să fie responsabili„, a mai spus Elena Udrea.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Marcel Ciolacu, în campanie cu Gabriela Firea, lansează atacul ...

Sondaj INSCOP – Intenţie vot alegeri locale: PSD-28,4%, ...

Ea a afirmat totodată că etnicii maghiari, ca şi românii din Harghita, Covasna, Mureş, au nevoie de sprijinul statului, de intervenţia Guvernului pentru a avea oportunităţi de dezvoltare economică. „Au nevoie de investiţii în infrastructură, de a atrage investitori pentru locuri de muncă. Regiunea aceasta este săracă şi pentru că nu a fost suficient sprijinită de la Bucureşti. Am investit în Harghita, Covasna, în infrastructura de transport, drumuri, dar şi în infrastructura turistică. Un sprijin pentru dezvoltarea economică este mult mai util decât agitarea unor teme de conflict etnic”, a spus liderul PMP.

Udrea a mai afirmat că în mod normal cei de la UDMR ar fi trebuit să aştepte o dezbatere naţională privind regionalizarea. „Aşa cum este acum Constituţia, autonomia locală realizată printr-o regiune autonomă cu personalitate juridică încalcă prevederile constituţionale. Sunt şi alte prevederi neconstituţionale. Dacă ar fi fost de bună credinţă, cei de la UDMR ar fi aşteptat o dezbatere naţională privind regionalizarea (…) în mod egal şi nu să porneşti un nou proiect care le încalcă prevederile constituţionale, aşa cum sunt ele astăzi (…) Sunt multe prevederi care intră în conflict cu Constituţia României. Demersul acesta, dacă s-a vrut unul serios, este unul periculos şi care ar putea să agite inutil apele nu numai la vârful politicii, ci şi la nivelul populaţiei Dacă este unul de campanie electorală, este unul iresponsabil”, a mai spus Udrea.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat proiectul privind autonomia, joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, spunând că doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918 şi că proiectul de autonomie a ţinutului secuiesc nu este unul separatist.

„Doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor sunt de o vârstă cu România, din 1918”, a spus Kelemen Hunor. Liderul Uniunii a adăugat că tot ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele „statului unitar român” şi că UDMR nu se gândeşte la separatism. De asemenea, el a spus că „UDMR va rămâne un factor de stablitate, de echilibru în România” şi că proiectul constituie un act politic, constituţional şi legitim.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene„, prevede documentul.

Proiectul mai stabileşte că organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional.

„Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiectul.

Consiliul regional ar urma să se desfăşoare în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc: „Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”.

Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional: „Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.