Procesul Elenei Udrea s-ar putea relua de la zero. Comisia Europeană a răspuns ÎCCJ cu privire la deciziile CCR

Comisia Europeană a răspuns Instanței Supremă după ce aceasta a trimis patru întrebări la CJUE şi arată că deciziile Curții Constituționale a României nu contravin articolelor tratatelor Uniunii.

Concret, explică avocatul Veronel Rădulescu, apărătorul Elenei Udrea, Comisia UE a transmis punctul său de vedere CJUE în care își exprimă poziția.

În dosarul în care se judecă contestația în anulare a Elenei Udrea împotriva deciziei de condamnare definitivă din dosarul Gala Bute, completul de cinci judecători a stabilit în majoritate de 3 la 2, în aprilie, suspendare judecății și trimiterea a patru întrebări la CJUE pe fondul deciziei CCR privind completele de cinci magistrați de la ICCJ.

Elena Udrea, primul succes în instanţă în demersul de a scăpa de condamnarea în dosarul Gala Bute

În procedura de verificare, CJUE a cerut opinii de la statele membre, precum și de la Comisia Europeană.

Alte articole

Legea privind pensionarea magistraţilor, atacată din nou la CCR

Motivul pentru care Nicuşor Dan a retrimis în Parlament legea combaterii extremismului, chiar dacă a trecut de controlul CCR: „Riscăm amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată”

În răspunsul său către CJUE, Comisia Europeană concluzionează, potrivit avocatului, care prezintă documentul, că decizia CCR privind completele de cinci judecători nu contravine tratatelor europene în vigoare astfel că ea trebuie aplicată de facto de judecătorii de la instanța supremă.

„Având în vedere toate consideraţiile de mai sus, Comisia are onoarea de a propune Curţii să răspundă la întrebările preliminare după cum urmează:

1. În împrejurări de drept şi de fapt precum cele din cauza principală, nic1 articolul 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE articolul l alineatul (l) literele (a) şi (b) şi articolul 2 alineatul (1) din Convenţia elaborată în temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor fmanciare ale Comunităţilor Europene, şi nici principiul securităţii juridice nu se opun unei decizii a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecată, creând astfel premisele pentru admiterea unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive.
2. Cerinţa de independenţă consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din cartă, nu interzice ca o instanţă naţională, în împrejurări precum cele din acţiunea principală, să fle obligată, în temeiul dreptului naţional, să respecte o decizie a curţii constituţionale a statului membru al instanţei naţionale, atunci când această decizie a fost pronunţată în urma unei proceduri care a fost iniţiată nu de una dintre părţile la acţiunea aflată pe rolul instanţei menţionate, ci de un organ al statului membru în cauză”, se arată în documentul publicat de avocatul Veronel Rădulescu, apărătorul Elenei Udrea.