Conform noului acord, autorităţile americane vor păstra, timp de 5 ani, informaţii privind numele, adresa, detalii privind cardurile de credit şi numărul locului pasagerilor europeni care călătoresc peste ocean. Printre informaţiile la care vor avea acces americanii se află şi cele privind originea etnică, convingerile religioase, sănătatea fizică sau psihică sau orientarea sexuală a unui pasager.
După primele 6 luni, informaţiile precum numele pasagerului sau datele de contact vor fi codificate.
Datele PNR vor fi folosite în principal pentru a preveni, detecta, investiga şi combate terorismul şi infracţiunile grave transnaţionale. În Parlamentul European, aprobarea acestui acord a născut controverse.
"Este un acord care încalcă legislaţia europeană cu privire la proutecţia datelor (...) Sunt acolo câteva prevederi care nu pot să nu ne pună pe gânduri. Autorităţile americane vor recurge la extragerea datelor direct din calculatoarele acestor companii (...) Nu am încredere în prevederile acelui acord...dacă eu am încredere în americani să le dau aceste date, să aibă şi ei încredere în noi şi să ne lase să mergem fără viză", a declarat europarlamentarul Renate Weber, pentru România TV.
Împotriva acordului au votat trei europarlamentari români. Restul delegaţiilor au susţinut aprobarea acordului, în virtutea bunei cooperări între România şi Statele Unite.
"Pentru România cred că este mult mai bine aşa (...) Datele cu caracter personal sunt utilizate de foarte mulţi ani. Dacă nu avem niciun acord în cazul unor abuzuri, nu avem bază legală pentru a acţiona în judecată acele companii care abuzează de datele personale", a precizat europarlamentarul Ramona Mănescu.
Statele Unite au acces şi în prezent la datele personale ale călătorilor. Măsura a fost solicitată de partea americană după atentatul din 11 septembrie 2001.
facebook
twitter
