Adrian Iovan a ţinut în permanenţă legătura cu turnurile de control, în condiţiile în care avionul era condus de copilot. Conform raportului CIAS, "la impact, copilotul a fost aruncat afară din cabina postului de pilotaj, pilotul comandant a fost prins în structura deformată a cabinei, și unul dintre pasageri aflat pe rândul cinci de scaune, a fost proiectat peste rândul patru, oprindu-se în spătarul unui scaun din rândul al doilea. După impact, aeronava nu a luat foc, pasagerii, cu excepția celui rănit grav, ajutându-se unul pe celălalt să părăsească epava. Doi dintre pasageri au evacuat și pasagera rănită grav, au încercat să-l scoată și pe pilotul comandant, dar acesta fiind încarcerat a rămas în epavă. Echipele de intervenție au ajuns la locul producerii accidentului după aproximativ cinci ore de la producerea acestuia (...) Doi dintre pasageri au evacuat și pasagera rănită grav, au încercat să-l scoată și pe pilotul comandant, dar acesta fiind încarcerat a rămas în epavă"
Ultimele cuvinte inteligibile ale pilotului Adrian Iovan, potrivit CIAS
Ultima convorbire, cu puţin înainte de prăbuşire, cuvintele lui Iovan sunt neinteligibile
Filmul evenimentelor după accident:
- În jurul orei 16.01 copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl lui şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte;
- La ora 16.05, secretarul de stat dr. Raed Aarafat l-a informat despre accident, prin SMS, pe inspectorul general al IGSU – general de brigadă Ion Burlui, ca urmare a convorbirilor telefonice purtate între dr. Zamfir – membru echipă aeronavă, dr. Irinel Popescu (Spitalul Fundeni) şi dr. Zota (Agenţia Naţională de Transplant).
- 16.06: dr. Radu Zamfir (pasager în aeronavă) a fost contactat telefonic de către inspectorul general al IGSU pentru informare preliminară privind starea victimelor şi locul accidentului. Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor;
Cauza morţii lui Adrian Iovan:
"Pilotul comandant, care după impact a rămas încarcerat în epavă, conform raportului de constatare medico-legală, a decedat ca urmare a, ”anoxiei tisulare prin tulburări de mecanică respiratorie consecința unui traumatism toraco-abdominal compresiv cu fracturi costale și leziuni viscerale”. La examenul toxicologic rezultatul a fost negativ, iar alcoolemia zero %"
Comisia de investigatie a stabilit urmatoarele cauze care au dus la producerea accidentului:
Cauza determinantă
- Cauza producerii accidentului consta in oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.
Cauze favorizante
- evaluarea eronata a factorilor de risc specifici desfasurarii acestui zbor datorata întreruperii mari de la zbor si lipsei de experienta a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP;
- decizia eronata a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor in conditii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor;
- decizia eronata a comandantului aeronavei de a zbura o lunga perioada de timp în conditii de givraj ;
- decizia eronata a comandantului de a continua misiunea sub AMA, in condiții de zbor IMC după reguli de zbor IFR;
- decizia eronata a comandantului aeronavei de a decola cu masa peste limita maxima admisa si pozitia centrului de greutate in afara limitelor calculate si impuse de producator.
În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În investigaţia tehnică, specialiştii au examinat epava şi locul producerii accidentului, au analizat, în colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB - Marea Britanie, datele înregistrate pe GPS-ul găsit la bordul aeronavei, precum şi conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) faţă de documentaţia tehnică de instalare, starea de funcţionare, precum şi momentul şi modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.
Specialiştii au studiat sistemul de căutare şi salvare, în limita competenţelor CIAS, prin analizarea legislaţiei în vigoare, analizarea documentelor puse la dispoziţie de către CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentaţiei internaţionale de referinţă şi a fost întocmit un document intern care va fi utilizat în intocmirea raportului final.
facebook
twitter
