Ultimul spectacol astronomic al anului: O frumoasă ploaie de stele, joi noapte

În această noapte, Pământul va trece printr-o zonă a sistemului solar unde se află cantităţi mari de praf lăsate de astroidul-cometă 3200 Phaeton. Particulele de praf se aprind la contactul cu atmosfera, lăsând o dâră luminoasă pe cer, denumită popular drept „stea căzătoare”.

Majoritatea acestor stele căzătoare din perioada 4-17 decembrie par că vin din constelaţia Gemini, de unde şi numele de Geminide.

Meteorii Geminide au ceva deosebit, precizează Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu din Bucureşti. Ei sunt mai lenţi decât alţi meteori şi foarte luminoşi, putând fi observaţi mai bine pe cer.

Geminidele pot fi observate oricând în perioada 4-7 decembrie, însă maximul curentului va avea loc în noaptea de 13-14 decembrie, la ora 01:30. Atunci, vom putea vedea maxim 120 de stele căzătoare pe oră, din afara oraşelor.

Alte articole

Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri din rotație pentru o secundă? Pare de neconceput, dar totuși nimic din ce știm despre planetă nu ar mai fi la fel!

Solstițiul de iarnă 2024. Când va fi cea mai scurtă zi a anului, ce fel de spirite ajung atunci printre oameni

Şi în nopţile de după maxim vom putea observa circa 40-50 de meteori pe oră, după miezul nopţii.

Observatorul Astronomic scrie că Geminidele sunt foarte lente şi că vom putea admira, astfel, dârele luminoase timp de o secundă sau chiar mai mult. O particulă din acest curent intră în atmosferă cu o viteză de 35km/s. Spre deosebire, Leonidele din noiembrie au o viteză de 71km/s, iar Perseidele din august 59 km/s.

De obicei, sursa curenţilor de meteori sunt cometele, care în apropierea Soarelui sublimează, adică trec din stare solidă în stare gazoasă, eliberând praful prins în gheaţă. În cazul Geminidelor, sursa este un asteroid cu o caracteristică cometară: orbita sa ajunge în apropierea Soarelui, la doar 20 de milioane de kilometri, când eliberează praf.