ULUITOR! Băiatul care nu uită nimic: îşi aminteşte până şi ce a mâncat zi de zi, în ultimul deceniu

Aurelien deţine strania putere autobiografică a minţii, denumită ştiinţific hipertimesie sau hipermnezie, pe care numai o mână de oameni – 20 – de pe întreg Pământul o are, iar Aurelien este singurul britanic.

Este de ajuns să alegi o zi oarecare dintr-un calendar, din ultimii zece ani ai lui, că el îşi aminteşte până la cel mai mic detaliu de acea zi – ce a făcut, ce a mâncat, cum a fost îmbrăcat, cu cine a stat de vorbă, ce programe de televiziune a urmărit … absolut tot!

Spre comparaţie, cei mai mulţi dintre noi sunt în stare să îşi amintească cu lux de amănunte, aproximativ 11 evenimente principale din viaţa lor, după cum afirmă specialiştii citaţi de Daily Mail.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În schimb, despre primii 9-10 ani de viaţă,  Aurelien are „amintiri vagi”, ca oricare alt om, pentru că memoria lui a început să se schimbe în jurul vârstei de 11 ani. „Nu mi-am dat seama de asta peste noapte, dar când aveam 14 ani, am descoperit că reuşeam fără niciun fel de dificultate să îmi aduc aminte despre ce se petrecuse cu câţiva ani înainte”, a povestit Aurelien.

De pildă, dacă îl întrebi ce a făcut în 1 octombrie 2006, de pildă, Aurelien spune că era o zi înnorată de duminică, el asculta melodia When You Were Young, a grupului The Killers şi invitase o fată să meargă la plimbare cu el, dar el o refuzase. Mai mult, el îşi aminteşte că în ziua anterioară, sâmbătă, purtase un tricou albastru şi o cunoscuse atunci pe fata care îl refuzase a doua zi, iar joi fusese o pană de curent în zona casei sale.

Capacităţile lui Aurelien nu sunt moştenite nici de la tatăl lui, Martyn, care este arhitect şi nici de la mama lui, Dany, care este franţuzoică, iar sora lui, de pidă, nu are asemenea capacităţi.

Memoria pe termen lung a informaţiilor şi datelor se stochează de obicei, la majoritatea persoanelor, în lobul frontal drept al creierului, care este responsabil cu limbajul. Şi la Aurelien se întâmplă la fel, dar spre deosebire de ceilalţi, aceste informează se stochează şi în lobul frontal stâng, responsabil în special cu proiecţia imaginilor.

„Nu există nicio metodă şi nicio tehnică pentru aşa ceva. Nu ştiu cum se codifică informaţiile acolo. Este ca şi cum reuşeşti să găseşti imediat ceea ce cauţi într-un sertar plin şi dezordonat. Este ca şi cum datele ar fi nişte fotografii. Totul este un proces vizual, este o secvenţă de imagini”, a mai explicat Aurelien, care este acum student la Literatura Engleză, de la Universitatea Durham.

Cu toate acestea, el recunoaşte că aceste capacităţi de memorare nu îl ajută şi în studiile universitare. „Am, în general, o memorie bună … dar cred că aceasta nu are prea mult de-a face cu lucrările academice pe care trebuie să le fac la universitate”, s-a confesat Aurelien. Povestea lui va fi difuzată marţi, într-un documentar pe Channel 4, intitulat „The Boy who can’t forget”.