Un alt cutremur cu magnitudinea 3,2 a avut loc marţi dimineaţă în Gorj

Un cutremur slab cu magnitudineal 3,2, la adâncimea de 9km, a avut loc marţi, la ora 05:55:22 (ora locală a României), în Gorj, anunţă Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 104km NV de Craiova, 108km SV de Sibiu, 139km V de Pitesti, 164km SE de Timisoara, 183km SE de Arad, 185km S de Cluj-Napoca, 201km V de Brasov, 214km E de Belgrad.

Un specialist în cadrul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP) a afirmat că numărul cutremurelor din zona Gorj descreşte, dar, în schimb, magnitudinea acestora nu descreşte atât de mult. El a precizat că specialiştii se aşteaptă ca şi în următoarele săptămâni să fie cutremure destul de multe în zona respectivă, sperând să nu depăşească magnitudinea de 5.

Un cutremur în Crimeea i-a alertat pe ruşi, deşi iniţial au încercat să-i ascundă magnitudinea, declarându-l „un cutremur mic”

Alte articole

Cutremur puternic, vineri dimineață, în Turcia. Oamenii au ieșit din case de frică și s-au adăpostit pe unde au putut

Cutremur cu magnitudinea 4.7 la o adâncime de doar 10 Km. În ce oraşe s-a simţit

“Dacă ne uităm cel mai bine, totuşi, pentru cutremure mai mari, care sunt prioritatea noastră, cutremure peste 2 ca şi magnitudine, oricum, putem să vedem şi în acest grafic că numărul lor descreşte, în schimb, magnitudinea lor nu descreşte atât de mult. Sigur, a fost şocul principal de 5,7, care a urmat unui cutremur de 5,2. Am avut şi în această dimineaţă un cutremur de 3,9. Clar, ne aşteptăm ca şi în următoarele săptămâni să avem cutremure destul de multe. Sperăm că nu cu magnitudini peste 5 în această zonă”, a declarat specialistul INFP, joi, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că în zona Gorj s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe cutremure, dar nu atât de puternice ca acela de săptămâna trecută, de 5,7.

“În ce priveşte localizările în funcţie de adâncime, prezentăm şi această figură, care poate fi relaţionată şi cu sistemul de falii din zona respectivă, iar această figură arată de fapt că această secvenţă nu a venit chiar din senin. Când reprezentăm şi cutremure istorice care sunt disponibile şi publicului larg, în catalogul în Romplus puteţi vedea faptul că şi în 1943 a fost un cutremur în zonă şi în 1963 şi tot aşa. Sigur, nu au fost la fel de puternice ca şocul principal de 5,7 care a fost zilele acestea”, a menţionat specialistul INFP.

Un nou cutremur puternic a zguduit Turcia luni seara. Ce magnitudine a avut seismul

El s-a referit şi la sursele recomandate de informare despre cutremure.

“În ce priveşte sursele recomandate de informare despre cutremure, trebuie să menţionez faptul că de bază rămâne site-ul INFP, atât în varianta detaliată, cât şi în cea simplificată, atunci când valorile de trafic sunt de ordinul miilor pe secundă. Dincolo de acesta, recomand şi portalul PhENOMeNAL, un proiect al INFP, unde puteţi vedea şi pe o hartă şi filtra informaţiile despre cutremure. Mai este şi această aplicaţie pe care am lansat-o acum câteva zile, care are de altfel două moduri de vizualizare, una optimizată pentru telefoanele mobile şi alta mai detaliată. Şi, în plus, este site-ul EMSC, un fel de organizaţie la nivel european”, a mai precizat specialistul INFP.