Un amestec de zahăr, drojdie, acid citric, bentonită şi sulf, vândut ca VIN în magazine din România

Un amestec de zahăr, drojdie, acid citric, bentonită şi sulf era vândut ca VIN în magazine din România. Asta au descoperit anchetatorii în cazul unor societăți care aveau ca obiect principal de activitate „fabricarea vinurilor din struguri” din Vrancea, scrie Monitorul de Vrancea.

Societățile erau conduse de un cuplu, cei doi fiind trimiși în judecată în 2020 pentru mai multe infracțiuni legate tocmai de activitățile derulate.

Citește și: Tipul de floare care îți dezvăluie personalitatea. Ce semnificație are trandafirul roșu

„Din întreaga cantitate de vin identificată, într-un polistif cu capacitatea de 30.000 litri a fost identificată o cantitate de bautură cu aspect și miros de vin, în care analizele izotopice efectuate (…) au indicat prezența apei exogene și a alcoolului provenit din altă sursă decât cea din fermentația naturală a strugurilor (…) băutură care (…) se încadrează în categoria băuturilor fermentate liniștit”, rețineau procurorii.

Alte articole

Gabi Tamaș intră în afaceri și pregătește lansarea unui produs care îi poartă numele. Fostul fotbalist vrea să cucerească piața cu o ediție limitată

Românii, cei mai mari consumatori de alcool din lume. Medicii și psihologii trag semnale de alarmă: „Nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment”

Încă din decembrie 2012 exista o sesizare din oficiu a polițiștilor conform căreia viitorul inculpat avea recipiente „cu vin falsificat, prin adaos de alcool, apă, îndulcitori, arome şi sare de lămâie”. Ulterior, în 2015, o altă sesizare viza faptul că se falsifică „importante cantităţi de vin, prin folosirea de apă, alcool, îndulcitor, arome, drojdie şi alte materii prime specifice”, comercializate fără acte.

Iar în urma unor percheziții au fost identificate într-adevăr recipiente cu băuturi: peturi cu ceea ce se presupunea a fi vin alb de masă demisec, băutură care în urma testării s-a dovedit că „nu se încadrează în cerințele legii”, iar un vin roşu de masă era „impropriu consumului uman deoarece nu respectă parametrii chimici şi organoleptici”.

Bărbatul a fost astfel acuzat de falsificare de vinuri, producere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor. Iubita lui fusese trimisă în judecată pentru producere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor.

Martori au povestit și cum se făcea licoarea vândută pe post de vin. ”Pentru producerea unor astfel de vinuri, se dizolva cantitatea de 400 kg zahăr în apă caldă, într-un recipient de inox cu capacitatea de 2.500 litri, peste care se adăugau drojdie selecționată, tanin, enovit şi acid citric.

Citește și: Săptămâna de lucru de 4 zile. Minivacanţă în fiecare săptămână în Japonia şi program flexibil pentru părinţi

După ce se omogeniza, această compoziție era transferată cu ajutorul unei pompe într-un polistif cu capacitatea de 40.000 litri. Se repeta operaţiunea până când polistiful se umplea, folosindu-se cantitatea totală de 5.000 kg. zahăr. Întreaga compoziţie era lăsată la fermentat aproximativ 11 zile, după care se adăuga bentonită şi sulf, apoi rezultatul era lăsat la limpezit.

Când vinul era aproape de îmbuteliat, se filtra, după care se adăugau arome. (…) Se îmbuteliau o dată 6 peturi. Uneori, vinul astfel preparat se amesteca în proporție de 50% cu vin natural. (…) Pe lângă acest vin falsificat, inculpatul (…) producea şi vin natural folosind struguri proaspeţi. Cantităţile de vin falsificat care se produceau erau în funcţie de comenzile pe care le avea. În medie, într-o zi se producea cantitatea de aproximativ 4.200 litri vin falsificat, respectiv 2.100 peturi care se ambalau în 350 baxuri. Vinul era distribuit către clienţi”, se arăta în rechizitoriu