Un cercetător atrage atenţia: Trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un cutremur mare în România. În 2020, activitatea seismică a fost slabă

Cercetătorul Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului e de părere că cel mai mare cutremur de care se tem românii de ani de zile nu este o chestiune de „dacă”, ci e o chestiune de „când”.

22 ian. 2021, 21:20
Un cercetător atrage atenţia: Trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un cutremur mare în România. În 2020, activitatea seismică a fost slabă

Un cercetător atrage atenţia. Acesta subliniază însă că trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un astfel de eveniment. Pentru moment nu dă semne că ar fi aproape producerea unui cutremur mare.

Un cercetător atrage atenţia: Trebuie să fim pregătiți  pentru cutremurul cel mare

„Anul acesta a fost un an destul de moderat, putem spune chiar slab ca activitate seismică în România. Nu a fost o activitate deosebită. A fost un cutremur de magnitudine peste 5 în ianuarie, dar în rest a fost o activitate destul de scăzută pentru zona Vrancea, ceea ce a fost foarte bine, în sensul că nu am avut probleme.

Însă, pe de altă parte, se știe că zona Vrancea este o zonă activă și, la un anumit interval de timp, e foarte posibil să vină și la noi cutremure mari, din păcate. Putem să ne așteptăm, dar e foarte greu de spus exact când se va produce acest cutremur și sperăm să nu fie prea devreme. Însă nu putem neglija acest lucru și cel mai bun lucru ar fi să fim pregătiți ca și cum s-ar putea produce oricând. Asta ar fi ideal, din punct de vedere al măsurilor pe care putem să le luăm, pentru a evita dezastre de genul cutremurelor.

Practic, la 6,4 noi nu avem probleme mari. În schimb, pentru cutremurele de suprafață, mai ales în zona din apropierea epicentrului, pot să fie distrugeri foarte mari. Chiar dacă magnitudinea nu este așa de mare, fiind de 4 sau de 5, dacă sunt aproape de suprafață, energia eliberată ajunge repede la suprafață și cu o amplitudine mare și atunci mișcarea este mult mai intensă. Cutremurele de suprafață generează niște unde de suprafață, care sunt destul de puternice și pe măsură ce se propagă la distanță, crește cumva perioada lor, devin din ce în ce mai lente în mișcare”, spune seismologul Mircea Radulian, la Digi 24.

Citeşte şi: Cutremur în România vineri dimineaţă. Ce magnitudine a avut