Această conspiraţie ţesută de membrii haremului faraonic este atestată de documente de epocă, în special de „Papirusul judiciar” păstrat la Torino, în Italia, care relatează o tentativă de lovitură de stat a reginei Tiyi, una dintre soţiile lui Ramses al III-lea.

Tiyi dorea ca fiul ei, Pentaure, să fie rege. Însă moştenitorul legitim al lui Ramses al III-lea era fiul acestuia cu Isis, prima lui soţie.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Regina Tiyi spera mai ales să profite de pe urma ostilităţii tot mai mari a poporului faţă de faraon, care trăia în lux, în timp ce muncitorii nu mai erau plătiţi, iar foametea afecta regatul. Nemulţumirea populară era atât de mare încât în acea perioadă s-a produs prima grevă cunoscută din istoria omenirii.

Deşi era ţinută în harem, Tiyi reuşea să stabilească contacte cu exteriorul pentru a-şi pune la punct complotul, în care erau implicaţi militari şi chiar un preot.

Chiar dacă detaliile exacte nu sunt cunoscute, scopul lor era foarte simplu: să îl elimine pe Ramses al III-lea, probabil în urma unei nopţi de plăcere petrecute în harem.

Potrivit documentelor oficiale ce provin din Egiptul Antic, tentativa de lovitură de stat a fost dejucată în anul 1156 î.e.n., iar aproximativ 30 de vinovaţi au fost condamnaţi.

Însă textele din epocă rămân destul de vagi în legătură cu soarta lui Ramses al III-lea, în vârstă pe atunci de 65 de ani.

Rămasă multă vreme de negăsit, mumia sa a fost în cele din urmă descoperită la sfârşitul secolului al XIX-lea într-o ascunzătoare. Niciun traumatism nu a fost descoperit cu ocazia unei radiografii efectuate în anii 1960.

A fost oare faraonul asasinat de mercenarii plătiţi de regina Tiyi şi de Pentaure? Sau aceştia doar l-au rănit pe suveran, care a murit la o săptămână sau două după aceea?

Specialist în mumii, germanul Albert Zink, devenit celebru după ce a elucidat misterul lui Ötzi, „omul gheţurilor”, descoperit în 1991 în Munţii Alpi, la frontiera italo-austriacă, a început să studieze mumia lui Ramses al III-lea.

Cu ajutorul altor experţi, inclusiv cel oferit de Zahi Hawass, fostul director al Consiliului Suprem al Antichităţilor Egiptene, Albert Zink a analizat mumia cu o tehnică de imagistică medicală în 3D foarte performantă, o tomografie asistată de computer.

Pentru prima dată, autopsia digitală a dezvăluit o rană gravă în zona gâtului, imediat deasupra laringelui, care a rămas până atunci neobservată.

„Rana avea o mărime de aproximativ 70 de milimetri şi ajunge până la os (…) Traheea i-a fost tranşată complet” cu un cuţit foarte ascuţit sau cu o lamă asemănătoare, afirmă autorii studiului, publicat marţi în British Medical Journal.

„Lungimea şi adâncimea plăgii indică faptul că această rană a provocat moartea imediată a lui Ramses al III-lea”, au adăugat ei.

Tomografia a identificat şi un corp străin ce a fost înfipt în plagă: o amuletă din piatră, „Ochiul lui Horus”, despre care egiptenii credeau că are puteri tămăduitoare.

„Gâtul tăiat şi amuleta dovedesc foarte clar că faraonul a fost într-adevăr asasinat”, a declarat Albert Zink într-un comunicat.

Oamenii de ştiinţă au studiat şi o altă mumie, descoperită în aceeaşi ascunzătoare în care se afla cea a lui Ramses al III-lea.

Mumia este aceea a unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, înfăşurat în bandaje nu din pânză, ci în piele de capră, un material „impur din punct de vedere ritualic”. Ar putea fi vorba despre o pedeapsă aplicată lui Pentaure, fiul rebel, constrâns să se sinucidă, pentru a i se interzice viaţa de după moarte, considerată umilinţa supremă în Egiptul Antic.

Potrivit analizelor ADN efectuate de cercetători, această mumie aparţine unuia dintre fiii lui Ramses al III-lea. Însă, pentru a fi siguri că este vorba de Pentaure, cercetătorii au nevoie de ADN prelevat de la regina Tiyi, a cărei mumie nu a fost descoperită niciodată.