Un cutremur de intensitatea celui din 1977 ar face prăpăd în Bucureşti. Aproximativ 2.400 de clădiri sunt în pericol

Un cutremur de intensitatea celui din 1977 ar face prăpăd în Bucureşti, avertizează specialiştii. Potrivit unei centralizări a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în Bucureşti există 2.400 de clădiri care ar putea avea probleme în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977.

Un cutremur de intensitatea celui din 1977 ar face prăpăd în Bucureşti

Potrivit specialiştilor, dintre cele 2400 de clădiri, 356 au fost încadrate în clasa I de risc seismic,  370 sunt încadrate în clasa a II-a și a III-a de risc seismic. De asemenea, există și alte peste 1.400 de clădiri care ar putea avea probleme la cutremur, chiar dacă, teoretic, acestea n-ar fi majore.

Edmond Niculușcă, director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Primăria Capitalei, a transmis că Bucureştiul este cea mai vulnerabilă capitală europeană la cutremur și că un seism major ar putea face până la 25.000 de victime.

Potrivit acestuia, 20 la sută din străzile centrale din Capitală ar putea fi blocate de dărâmături după un cutremur major. Multe dintre clădirile situate pe bulevardele Carol şi Magheru şi pe Calea Moşilor s-ar putea prăbuşi.

Alte articole

Cutremur violent la început de an. Epicentrul, la o adâncime de doar 10 Km

Cutremur în Vrancea. Ce magnitudine a avut şi în ce oraşe s-a propagat unda seismică

Citeşte şi Cutremur cu magnitudine 6. S-a simţit puternic în clădirile înalte din capitală

Edmond Niculuşcă a făcut o analiză a situaţiei din Capitală.

„Fondul construit al capitalei nu este inventariat, avem foarte puține date despre situația reală a stării construcțiilor din București, iar cadrul legal actual blochează aproape complet orice măsură consistentă pentru reducerea riscului seismic.

Un alt adevăr îngrijorător e că în cazul producerii unui cutremur major în București, numărul victimelor poate depăși 25.000. Bucureștiul este orașul cel mai vulnerabil seismic din Uniunea Europeană, iar eforturile pentru reducerea riscului seismic din ultimii 30 de ani au fost nesemnificative. Trebuie să acceptăm aceste vulnerabilități și să începem să rezolvăm cât se poate de transparent această provocare.

Primele măsuri pe care le-am luat cu echipa pe care o conduc la AMCCRS:

1. Am început pregătirea scoaterii în licitație publică a patru Acorduri Cadru pentru: punerea în siguranță a clădirilor cu risc de prăbușire, expertizarea tehnică a imobilelor din Bucuresti, proiectarea consolidărilor imobilelor deja expertizate și consolidarea imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic;

2. Am decis expertizarea a 500.000 m2 de imobile în următorii doi ani;

3. Încercăm deja deblocarea proiectelor de consolidare, blocate în diverse faze, din ultimii 10 ani; în ianuarie avem întâlniri de lucru cu toți președinții asociațiilor de proprietari din aceste imobile la sediul AMCCRS;

4. Am decis deschiderea AMCCRS la colaborarea cu experți din cadrul UTCB, INP, OAR și societate civilă și semnarea unor protocoale de colaborare, care vor fi puse în aplicare în cel mai scurt timp posibil după semnare;

5. Am demarat reorganizarea AMCCRS și trasarea unui “Program Municipal pentru Reducerea Riscului Seismic și Îmbunătățirea Cadrului Urban Existent”;

6. Am decis deschiderea dialogului cu mediul privat, începând cu luna ianuarie 2021, pentru încurajarea participării la licitațiile publice în vederea atribuirii lucrărilor de consolidare din Bucuresti;

7. Am dispus deschiderea dosarului de consolidare de la blocul ARO / cinema Patria, una dintre cele mai grele provocări ale administrației locale și transformarea acestui dosar într-un exemplu de bună practică”, a scris pe pagina de Facebook directorul adjunct AMCCRS din Primăria Capitalei.

Citeşte şi Şapte cutremure în Vrancea, în 24 de ore. Ultimele trei s-au produs marţi dimineaţă