Michael Druckman avertizează într-un editorial pentru grupul de analiză Atlantic Council, că zona din sudul Basarabiei prezintă multă din vulnerabilitățile care au contribuit la secesiunea regiunii Crimeea în 2014. Totodată, acesta subliniaază faptul că Rusia ar putea profita de izolarea regiunii față de restul Ucrainei pentru a-și impune dominația în Bugeac, această zonă multiculturală de la gurile Dunării, scrie deschide.md.

În același timp, expertul american susține că armata rusă este prezentă chiar în vecinătate, în regiunea separatistă Transnistria, iar trupele ruse de acolo ar putea acționa similar precum „omuleții verzi” care au jucat un rol decisiv în anexarea regiunii Crimeea de către Moscova, susține Druckman, directorul programului pentru Ucraina în cadrul Institutului Republican Internațional.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții. Din păcate, Alexandru Arșinel...

Pisică prinsă în timp ce încerca să le ducă droguri deţinuţilor ...

Germania ar putea impune restricţii. Lockdown-ul expiră pe ...

În ceea ce privește zona vizată de Rusia, acesta nu este întâmplătoare. Druckman susține că Bugeacul, zona din sudul Basarabiei, este înconjurată din aproape toate părțile de teritoriile României și Republicii Moldova, astfel că legăturile rutiere și feroviare cu restul Ucrainei sunt deosebit de precare, limitându-se la un pod feroviar și rutier peste estuarul Nistrului și la un drum aflat parțial pe teritoriul Republicii Moldova, în apropierea zonei controlate de separatiștii proruși de la Tiraspol.

Potrivit lui Druckman, în cazul regiunii Crimeea, lipsa unor conexiuni rutiere și feroviare cu Kievul și restul Ucrainei a contribuit direct la slăbirea legăturilor între populația peninsulei și compatrioții lor din alte părți ale Ucrainei, lucru care a redus participarea locuitorilor din Crimeea la procesele de construire a identității naționale ucrainene. Iar acest scenariu se poate repeta și în Bugeac, unde izolarea este una dintre caracteristicile cheie, la fel ca în Crimeea.

Citeşte şi Rusia avertizează că va bombarda navele britanice care se vor mai apropia de Crimeea. „Nicio opţiune nu poate fi exclusă!”

O eventuală destabilizare a sud-vestului Ucrainei, la gurile Dunării, ar afecta grav nu doar Ucraina, ci ar submina și securitatea națională a României și Republicii Moldova.

Regiunea Bugeac a aparținut inițial Țării Românești, fiind ulterior preluată de Principatul Moldovei. Otomanii au anexat regiunea în 1484, iar în 1812, întreaga Basarabie, inclusiv partea de sud, a fost cedată Rusiei Țariste.

În urma Războiului Crimeei, în 1856, Imperiul rus a trebui să cedeze Principatului Moldovei o parte din Bugeac, iar teritoriul va trece în componența României după Mica Unire din 1859. În 1878, Rusia va forța România să cedeze teritoriul din sudul Basarabiei, țara noastră primind în schimb Dobrogea. La finalul Primului Război Mondial, întreaga Basarabiei se unește cu România, însă unirea durează doar 22 ani. În 1940, Regatul României se vede forțată să renunțe la teritoriile aflate la est de Prut, sudul Basarabiei fiind atribuit RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina moștenește Bugeacul.