Preşedinte al acestei foste republici sovietice din 2008 până în 2018, înainte de a deveni pentru o scurtă perioadă prim-ministru, Sargsyan este acuzat că „a organizat o privatizare ilegală şi deturnare de către responsabili guvernamentali a 489 de milioane dram (peste 922.000 de euro)”, precizează comunicatul.

Serj Sargsyan, 65 de ani, „are interdicţia de a părăsi Armenia”, potrivit aceleiaşi surse.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

În primăvara lui 2018, un val de manifestaţii populare l-au obligat pe Sargsyan să-şi dea demisia şi l-au adus la putere pe liderul opoziţiei, Nikol Pashinyan, devenit premier, potrivit Agerpres.

Protestatarii îi reproşau lui Serj Sargsyan absenţa luptei împotriva corupţiei şi sărăcia extremă a populaţiei acestei ţări, cu 3 milioane de locuitori şi o diasporă de aproximativ 10 milioane de oameni.

Citeşte şi Premieră în Israel: Preşedintele ţării, Reuven Rivlin, însărcinează Parlamentul să găsească un premier

Serj Sargsyan s-a aflat în prim-planul politicii armene încă de la declararea independenţei ţării, în 1991. Militar, a participat la conflictul armeano-azer, primul conflict interetnic din fostul spaţiu al Uniunii Sovietice. Serj Sargsyan a ocupat toate posturile importante, uneori chiar şi simultan: ministru de interne şi al securităţii naţionale, şef al Consiliului de Securitate, ministru al apărării, prim-ministru şi preşedinte începând cu 2008, informează Agerpres.

Pe plan internaţional, Serj Sargsyan s-a apropiat de Rusia, care dispune de o bază militară în Armenia, dar nu a rupt nici legăturile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite.

Un alt fost responsabil armean, Robert Kociarian, predecesorul lui Sargsyan, este de asemenea urmărit penal. Kociarian este suspectat inclusiv că a fraudat alegerile din 2008 în favoarea lui Serj Sargsyan. La acea dată, zece persoane, printre care doi poliţişti, au fost ucise în timpul unor manifestaţii violente ce contestau rezultatele scrutinului, potrivit Agerpres.

Robert Kociarian respinge aceste acuzaţii, pe care le califică motivate politic.