Valentin Jucan face referire la faptul că directorul general interimar al Televiziunii Române, Stelian Tănase, a propus, recent, mărirea, de către Guvern, a cuantumului taxei pentru funcţionarea Societăţii Române de Televiziune.

„Este o măsură aşteptată, ţinând cont că această contribuţie a cetăţenilor la constituirea bugetului serviciului public de televiziune are cea mai mică valoare faţă de cele stabilite în celelalte state membre ale Uniunii Europene. În calitate de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, remarc, însă, că acest subiect nu poate fi abordat cu simplitatea argumentelor privind doar nivelul acestei taxe, eventuala mărire a acesteia obligând, în opinia mea, la adoptarea unui set complex de decizii, inclusiv de natură legislativă„, spune Jucan.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Cutremur cu magnitudine 3,3 în zona Vrancea

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Acesta afirmă că doreşte să ştie ce vor primi românii în plus de la TVR în schimbul măririi taxei pentru acest serviciu public. „Această dorinţă este, cred, cu atât mai legitimă, cu cât, până în acest moment, am asistat la prăbuşirea audienţelor TVR, la închiderea TVR Cultural – singura oază de cultură din spaţiul audiovizual românesc -, la luptele pentru controlul politic al acestei instituţii cu poziţie strategică într-un stat modern şi democratic, lansări de grile fastuoase şi costisitoare financiar pentru emisiuni lipsite de calitate şi relevanţă, blocaje economico-financiare şi decizionale etc.”, spune Jucan.

El precizează că, potrivit Legii de organizare şi funcţionare, pe lângă fondurile care se strâng din colectarea taxei TV, Societatea Română de Televiziune mai beneficiază de surse de finanţare directe şi indirecte: banii din publicitatea pe care o difuzează (în limita a 8 minute pe oră, faţă de 12 minute în cazul televiziunilor comerciale), fonduri guvernamentale pentru diverse investiţii, dar şi ştergeri sau reeşalonării de datorii la bugetul de stat, stabilirea, de către Guvern, a categoriilor de cetăţeni scutiţi de la plata taxei şi a nivelulului taxei pe categorii de plătitori.

„Din punctul meu de vedere, toate aceste pârghii financiare, cumulate, nu pot şi nu vor asigura niciodată o reală autonomie inclusiv din punct de vedere economico-financiar a SRTV, în spiritul şi litera Constituţiei României. Mai mult, politicul, prin pârghiile aflate la dispoziţia Guvernului (oricare ar fi acesta), va putea oricând să constrângă financiar serviciul public de televiziune, cu implicaţii directe asupra conţinutului programelor şi a independenţei editoriale. În acest sens, avem un exemplu recent: protocolul semnat de fostul preşedinte director-general Claudiu Săftoiu cu Ministerul Agriculturii, prin care conţinutul editorial al TVR 3 era în mare parte cedat ministerului”, spune Jucan.

Potrivit acestuia, „controlul asupra presei audiovizuale nu se mai face prin retrageri de licenţe, ci prin suprimarea sau diminuarea surselor de venit adică prin măsuri financiar-fiscale. (A se vedea, în acest sens, şi încercările de modificare a Codului insolvenţei, cu privire la radiodifuzori)”, spune Valentin Jucan.

Totodată, Valentin Jucan propune ca în dezbaterile referitoare la mărirea taxei TV să se ţină cont şi introducerea unei „taxe universale”.

În opinia lui Jucan, totalul sumei care se poate colecta la bugetul SRTV prin introducerea acestui tip de taxă va fi mult mai mare decât nivelul total al surselor actuale.

„Taxa universală este o ecuaţie care se aplică fiecărei persoane fizice şi juridice; se ţine cont de veniturile persoanei fizice si juridice şi de fluctuaţiile acestora; obligă persoanele juridice cu cifre de afaceri mari să plătească o taxă mai mare”, spune Jucan.

El precizează că, astfel, „Guvernul este eliminat din mecanismul stabilirii taxei şi aducerii altor resurse”. „Acesta nu mai poate stabili, după bunul plac, cuantumul taxei şi cine este exceptat de la plata acesteia. Guvernul nu va mai trebui să aloce alte fonduri, şi, prin urmare, va pierde această pârghie de control de tip financiar-fiscal; persoanele cu venituri sub un anumit prag nu vor plăti această taxă, conform calcului care va rezulta”, spune Valentin Jucan.

De asemenea, Jucan propune „eliminarea totală a publicităţii din programele TVR”.

„Existenţa taxei universale, plătită de fiecare cetăţean, suficientă pentru ca TVR să îşi îndeplinească misiunea, scuteşte publicul de publicitatea difuzată, acesta beneficiind de programe şi informare fără întrerupere; se va asigura, în acest fel, şi o concurenţă loială pe piaţa programelor de televiziune, între televiziunile comerciale şi serviciul public de televiziune”, spune Valentin Jucan.

El propune şi „defalcarea bugetului TVR”, care să ţină cont de cele cinci studiouri teritoriale (Cluj, Mureş, Craiova, Timişoara şi Iaşi) şi de necesităţile financiare ale acestora.

„Trebuie stimulată creşterea independenţei financiare a studiourilor teritoriale, în multe cazuri prin aceasta realizându-se şi o eliberare de comenzile editoriale de la centru; defalcarea bugetului presupune că un procent din taxa universală să fie distribuit direct către bugetul studioului teritorial fără a mai trece prin filtrul bugetului centralizat; de exemplu: un locuitor al municipiului Zalău va plăti, în funcţie de venit, 6 lei reprezentând taxa TV. Studioul teritorial de care aparţine este cel din Cluj. Un procent din cei 6 lei (ex: 1,3 lei) va merge direct către studioul teritorial Cluj”, propune Jucan.

Totodată, Jucan propune şi „consolidarea rolului şi atribuţiilor Consiliului de Administraţie al TVR”.

„Modificarea legii care reglementează funcţionarea SRTV, în sensul eliminării posibilităţii demiterii consiliului de administraţie, în fiecare an, în situaţia în care Parlamentul respinge raportul său de activitate (ştim cu toţii că, de cele mai multe ori, respingerea raportului de activitate de către Parlament a fost un simplu mecanism pentru ca politicul să îşi manifeste voinţa în interiorul consiliului, implicit asupra conţinutului editorial); introducerea, prin lege, a unui mandat de 3-5 ani, decalat de mandatul instituţiilor politice, perioadă care nu s-ar suprapune cu ciclurile electorale”, spune Jucan.

El propune şi separarea atribuţiilor Consiliului de Administraţie de cele ale Colegiului Director, „aşadar, a reprezentanţilor publicului, desemnaţi de către Parlament (Consiliul de administraţie ar funcţiona ca un fel de adunare generală a acţionarilor – publicul plătitor – , faţă de „executiv”), de directorul general şi celelalte persoane din conducerea administrativ-redacţională”.

Jucan propune şi introducerea, prin lege, a unor criterii clare şi precise, profesionale şi de probitate, pentru selectarea şi desemnarea, prin votul Parlamentului, a membrilor Consiliului de Administraţie.