Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

„Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul „Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

Analiştii BCR consideră că autorităţile trebuie să dezvolte domeniile economice care pot reduce sărăcia, prin orientarea agriculturii spre piaţă, şi mai puţin să acorde ajutoare sociale.

Alte articole

BCR: Măsurile fiscale nu mai pot fi amânate. Se subțiază răbdarea agențiilor de rating și a investitorilor

Anunț de ultima oră de la BCR. Sunt avertizați toți clienții

„Asigurarea resurselor financiare ale persoanelor vârstnice se face prin patru metode principale: sistemul public de pensii, sistemele private de pensii (piloanele 2 şi 3), transferul de resurse de la membrii mai tineri ai familiei către cei vârstnici şi utilizarea activelor financiare şi nefinanciare acumulate pe parcursul vieţii active. Toate aceste metode cunosc constrângeri în cazul României”, se menţionează în raport.

Economistul BCR Eugen Sinca a amintit că procesul de economisire sau investire din România a fost afectat în anii ‘90 de inflaţia foarte ridicată, de lipsa de încredere a populaţiei în fondurile de investiţii în urma unor falimente răsunătoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori şi de intrarea târzie pe piaţă a companiilor de asigurări de viaţă şi a fondurilor private de pensii.

Spre deosebire de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, populaţia României va îmbătrâni într-un ritm mai accelerat în următorii 20 de ani faţă de ultimii 20 de ani.