Un sfert din salariul românilor se duce pe mâncare. Sociolog: ”Mâncarea are o importanță foarte mare în spațiul nostru cultural”

Românii cheltuiesc, în medie, pe mâncare, 23,7% din totalul venitului de care dispun lunar, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2022. Sunt urmați de bulgari, cu 18,9%, urmați de cetățenii din Slovacia și Lituania, cu 18% și cei din Estonia și Letonia, cu 17,7%. La polul opus, se află irlandezii care cheltuiesc pe mâncare doar 7% din totalul veniturilor lunare, cetățenii din Luxemburg, cu 8,2% și cei din Austria cu 8,9%.

Citește și: Vouchere sociale 2024. După ce au intrat pensiile majorate, se alimentează şi cardurile sociale! Banii ajung zilele viitoare

Un sfert din salariul românilor se duce pe mâncare

Practic, dintre toți europenii, când vine vorba despre mâncare, românii își lasă aproape un sfert din venituri în magazinele alimentare. Dar nu pentru că suntem bogați, ci dimpotrivă, pentru că suntem foarte săraci, a explicat pentru „Adevărul” analistul economic Adrian Negrescu.

Alte articole

Salariile bugetarilor, mai mari decât cele din privat

Adio salarii diferențiate, la aceleași studii și experiență. Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare va elimina toate inechităţile

„Veniturile românilor sunt mai mici decât cele din Europa Occidentală. Dacă ar fi să facem o comparație între raportul prețuri/salarii în Germania, de exemplu, am da și noi mai puțini bani pe mâncare dacă am avea salariile lor”, spune Adrian Negrescu.

Oamenii, spune expertul, au ajuns acum să intre în hypermarket, să se uite la prețuri și să plece. „Intră în magazin ca la muzeu. Admiră produsele pe care nu și le pot permite. Iar când cumpără, cumpără cu suta de grame ori alimente de bază. Din păcate, în topul vânzărilor se află margarina, cartofii, orezul și parizerul. Am revenit la alimentația anilor 90”, explică Negrescu.

„Românii și-au redus și mai mult farfuria față de acum trei ani să zicem. Într-adevăr, când dai atât de mult pe mâncare, te gândești cum să mai strângi cureaua, să faci puțină cură de slăbire. Practic, statul ne-a impus o cură de slăbire, o alimentație în care magiunul a ajuns să reprezinte un etalon de consum în România. Ceea ce este absurd și revoltător”, a mai declarat specialistul economic.

Sociologul Vladimir Ionaș este de părere că românii, dincolo de faptul că au venituri foarte mici în comparație cu țările din vest, încearcă să obțină ce nu au avut în trecut. Mâncarea, hainele, încălțămintea sunt pe primul plan. „Lipsurile de atunci au făcut ca o mare parte a societății de azi să-și dorească să aibă de toate acum. Și nu este vorba numai de mâncare, ci și de tot ce putem cumpăra. Este oarecum natural ca oamenii să-și dorească să aibă acces la ceea ce nu au putut avea în toată acea perioadă”.

Citește și: Prețurile la alimente au bubuit în ultima lună. Cât au ajuns să plătească românii pentru brânză cu roșii

Sociologul Dan Petre întărește și mai mult această idee. „Mâncarea este un lucru foarte important pentru noi. Printre motive există și o componentă de natură culturală. Am trecut prin acea perioadă de penurie când nu aveam acces la alimente și atunci bogăția de pe masă vorbește despre situația noastră socială și financiară. Și asta se vede mai ales în perioada sărbătorilor. Dacă avem mesele pline, înseamnă că suntem bine. Este o dovadă față de noi înșine, dar și față de ceilalți. Eu chiar glumesc de multe ori și spun că sportul nostru național nu este oina, ci mâcatul. Mâncarea are o importanță foarte mare în spațiul nostru cultural”.