Un singur membru al echipei care a filmat presupusul atac chimic din Siria a supravieţuit

Activista Razan Zaitouneh, care conduce Violations Documentation Center din Siria, a declarat că echipa sa a mers în suburbia Damascului, Zamalka, imediat după atacul chimic care ar fi avut loc la 21 august. Personalul comisiei locale din Zamalka, ce se ocupa de realizarea filmelor în zonă şi postarea lor pe Internet, a ajuns, de asemenea, la faţa locului. Potrivit lui Zaitouneh, doar unul dintre ei a supravieţuit.

„Atacurile chimice, în prima zi a masacrului, au provocat moartea multor activişti media de la (comisia de) coordonare din Zamalka deoarece aceştia au inhalat gaze chimice toxice”, i-a spus Murad Abu Bilal, singurul supravieţuitor, lui Zaitouneh, într-un interviu postat pe YouTube. „Au ieşit să filmeze şi să strângă informaţii despre atacul chimic, dar nici unul dintre ei nu s-a mai întors”.

Înregistrările video au spulberat rapid orice îndoială a analiştilor serviciilor de informaţii americane cu privire la folosirea armelor chimice la 21 august. Acestea prezintă copii cu pupile contractate, convulsii şi dificultăţi de respiraţie, semne clasice ale expunerii la gaz sarin. Înregistrările arată, de asemenea, resturile unor rachete cu ajutorul cărora ar fi fost dispersat gazul toxic şi care erau în mare parte intacte. Dacă ar fi lansat muniţie explozivă convenţională, majoritatea rachetelor ar fi fost distruse la impact.

În prezent, multe sate controlate de opoziţie au birouri media cu conexiune la Internet prin satelit şi programe sigure de încărcare pe Internet. Acestea primesc, de asemenea, ajutor din străinătate.

Alte articole

Forțele aeriene ale SUA lansează un atac masiv asupra grupării teroriste Stat Islamic după ce trei americani au fost uciși

Bashar al-Assad, spitalizat în ”stare critică, la terapie intensivă”, lângă Moscova. Ar fi fost otrăvit

Existenţa unor activişti în afara ţării a fost unul dintre motivele pentru care înregistrările video de la atacul cu armă chimică din 21 august au fost difuzate atât de rapid. Echipele media de pe teren încarcă înregistrările video pe un cont Dropbox aparţinând activiştilor din ţările vecine, care le traduc şi le postează pe YouTube pentru a fi văzute de toată lumea.