Un specialist explică motivul pentru care medicii ajung să consume substanțe interzise: „Acești oameni epuizați iau astfel de substanțe pentru a putea dormi”

La necropsie, legiștii au constatat prezența unui anestezic extrem de toxic în corpul ei, pe care aceasta obișnuia să îl ia pentru a face față gărzilor epuizante. Un coleg medic a recunoscut, în fața anchetatorilor, că el i-a furnizat medicamentul respectiv în acea noapte.

Ultima perioadă fusese una teribil de grea pentru Ștefania Szabo. Divorțase cu opt luni în urmă și, deși divorțul fusese de comun acord, la notar, se pare că Ștefania și soțul ei încă aveau de rezolvat o mulțime de lucruri. Din cauza aceasta, tânăra ar fi fost destul de stresată, după cum mărturisea managerul Spitalului Județean Buzău.

Epuizarea, un fenomen care afectează medicii din tot spațiul european

La spital, doctorița ajunsese să facă chiar și șapte gărzi pe lună, adică circa două pe săptămână. La cele șapte gărzi se adăugau atribuțiile de zi cu zi pe care le are orice chirurg generalist, dar și atribuțiile, la fel de provocatoare, de director medical.

După decesul prematur al medicului, mulți specialiști au spus că există destui medici care sunt obișnuiți să facă față stresului profesional intens, orelor lungi de muncă și presiunii emoționale apelând la substanțe interzise.

Alte articole

Ce se întâmplă cu postul pe care l-a ocupat Ștefania Szabo la Spitalul Județean de Urgență Buzău. Cine va prelua funcția de director medical

Marea suferință a medicului Ștefania Szabo. Daniel Balaș, fost preot și un prieten apropiat, a rupt tăcerea după înmormântarea ei

Citeste si Fratele Ștefaniei Szabo face dezvăluiri șocante despre sacrificiile surorii sale: „Nu avea viață personală”

Un renumit profesor universitar doctor, scriitor și istoric, Richard Constantinescu, titularul Disciplinei Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a vorbit despre un studiu pe care l-a realizat, referitor la condițiile de muncă din sistemul medical românesc.

La cercetarea respectivă, realizată în urmă cu un deceniu, răspunseseră 1.039 de medici din diferite specialități. Concluzia studiului, la fel de actuală chiar și după 10 ani, este aceea că medicii muncesc până la epuizare, peste durata legală a unei săptămâni de lucru, fapt care le afectează semnificativ viața personal și de familie.

“Este nevoie de un mecanism de reparație, de restaurare a unei ordini firești în desfășurarea programului medical, dar nu cred că se va întâmpla, cum nu se întâmplă nu numai în România, ci și în celelalte state, pentru că nu e o problemă care să vizeze numai spațiul medical românesc. Din anii ’70, ’74, când s-a vorbit despre burnout în spațiul european, s-a publicat o carte legată strict de burnout și cum succesul ne face să ne prăbușim și ce să facem să ieșim din această capcană a epuizării”, a menționat profesorul Richard Constantinescu în emisiunea Connect News de la Focus TV, potrivit sansanews.ro.

De ce medicii ajung să consume substanțe interzise: „Acești oameni epuizați iau aceste substanțe pentru a putea dormi„

Profesorul a precizat că nu doar medicii consumă substanțe interzise pentru a face față epuizării, ci și alte categorii profesionale în cazul cărora munca este extrem de solicitantă, ca de pildă corporatiștii și magistrații.

“Am și scris și o carte, pe care am publicat-o ‘Răni și renaștere, arta dureroasă a transformării’, că medicii, având la îndemână unele substanțe, fiind, să spun, într-un mediu, e mai ușor să apelezi, când vezi ceva frecvent, apropo de legea expunerii constante, când vezi ceva, întinzi mai mai ușor mâna către acea substanță.(…)

Citeste si Fostul preot Daniel Balaș, devastat de durere după moartea Ștefaniei Szabo. Ce i-a transmis fostului soț al doctoriței

Cum să nu-și trimită creierul această această terminație care este membrul superior, mâna, să ia un un medicament, să-și injecteze un medicament, să înghită un o pastiluță, dacă el stă într-un spațiul închis, nu vede lumina soarelui și se știe că neuroinflamația, inflamația creierului, să spunem așa, pe înțelesul publicului, ruinează cumva și corpul.

Bugetul pe care îl are de gestionat creierul în privința bugetului corpului este așa de complicat, încât și claustrarea, lipsa de mișcare și statul în întuneric și alte presiuni ca lipsa somnului, rețelele sociale îl fac pe acel rezident, acel medic tânăr, să apeleze la medicamente. (…)

În general, oamenii nu mai pot adormi, turați fiind și creierul fiind în flăcări după atâtea energizante, consumul de cafea, substanțe. Când vorbim, vorbim și de aceste medicamente pe care le iau acești oameni epuizați pentru a se putea odihni”, a mai spus profesorul Constantinescu.