Un tablou al pictorului român Adrian Ghenie s-a vândut la Londra cu 2.000.000 de euro. „Am scăpat de obsesia asta a autenticităţii” VIDEO

Tabloul „Sfântul Christopher” al lui Adrian Ghenie, dintr-o colecție americană şi datat 2018, a fost vândut la casa de licitații Sotheby’s din Londra pentru suma finală de 1,74 milioane de lire sterline, echivalentul a două milioane de euro. Lucrarea care măsoară 2,4 metri înălțime pe 1,8 metri lățime fusese achizițonată chiar în 2018 dintr-o galerie belgiană de către un colecționar american, care a pus-o acum în vânzare la Sotheby’s Londra. Licitaţia a pornit de la suma de 1,1 milioane lire sterline, pentru ca prețul maxim licitat și de adjudecare a lucrării să fie 1,5 milioane lire sterline (1,74 milioane lire sterline, cu toate taxele incluse), scrie profit.ro.

Citeşte şi: Adrian Ghenie a vândut un tablou cu peste 6 milioane de euro. Lucrarea înfăţişează unul dintre cele mai sofisticate portrete ale lui Charles Darwin

Aceasta este a doua lucrare importantă de Adrian Ghenie vândută în acest an de Sotheby’s, după ce, în luna mai, un tablou a fost cumpărat la New York pentru suma finală de trei milioane de dolari. De asemenea, în mai 2022, „Degenerate Art”, un tablou realizat în 2016,  a fost vândut la Londra, pentru 9.286.700 de dolari, pentru ca, după doar o săptămână,  „Pie Fight Interior 12” să se vândă la Hong Kong pentru 10.371.116 dolari!

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe de altă parte, Adrian Ghenie, a cărui expoziție Egon Schiele – Adrian Ghenie: Shadow Paintings, de la Muzeul Albertina din Viena, a fost vernisată joi 10 octombrie 2024, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Radio România Cultural.

Alte articole

S-au rupt norii, alertă de inundaţii pe 17 râuri după potop. Urmează furtuni electrice cu vijelii şi grindină

Două atacuri în două zile la Centrala Nucleară Zaporojie. Moscova şi Kievul se acuză reciproc VIDEO

Întrebat despre temele care îl preocupă în această etapă a vieții și creației sale, acesta a spus: „Cred că pe viitor vom fi mai relaxați pentru că am scăpat de obsesia asta a autenticității. Ca povestea cu undergroundul. Cine mai e underground astăzi? Underground în sine nu mai există. Suntem într-un pat al lui Procust, mai degrabă, oricum ne-am pune, nu încăpem, suntem prea scurți sau prea lungi. Toți migrăm spre virtual, ne facem profilurile acestea pe care ajustăm permanent. Și aceasta devine o nevroză generalizată”.