Un ucrainean a condus 3.700 de kilometri pentru a fi din nou alături de logodnica și părinții lui, după izbucnirea războiului. Poveste impresionantă!

Un ucrainean a condus nu mai puțin de 3.700 de kilometri ca să fie din nou împreună cu iubita și familia lui, după ce rușii au invadat Ucraina.

22 mai 2022, 19:22
Un ucrainean a condus 3.700 de kilometri pentru a fi din nou alături de logodnica și părinții lui, după izbucnirea războiului. Poveste impresionantă!

Belaiev, un tânăr de 28 de ani, jucător profesionist de poker, a fost nevoit să se despartă de logodnica și de familia lui, în urmă cu câteva luni, atunci când a izbucnit războiul cu rușii, fără a ști cu certitudine dacă avea să le mai vadă vreodată.

Pe 24 februarie, când rușii au invadat Ucraina, viețile tuturor s-au schimbat. Deși stătea extrem de aproape de logonica lui, lui Belaiev i-a fost imposibil să mai ajungă la ea odată ce a început războiul. A rămas izolat și se întreba întruna ce face mama lui bolnavă, Galina (66 de ani), și logodnica. La un moment dat, i-a venit o idee ca să își poată revedea cele mai dragi persoane din viața lui. Avea să parcurgă un drum, în loc de 10 kilometri, pentru a ajunge la logodnică, cu unul de 3.700 de kilometri.

“La graniţa cu Rusia, apoi prin Rusia în Letonia, apoi în Lituania şi Polonia, iar apoi înapoi în vestul Ucrainei pentru a intra din vest în Harkiv. A fost o nebunie, da”, a povestit el, potrivit The Guardian.

Nu a fost deloc ușor, s-a confruntat cu o mulțime de obstacole. Belaiev a ajuns în atenția poliției secrete a Kremlinului, FSB, care l-a suspectat pe bună dreptate că dezvăluia poziţiile ruşilor armatei ucrainene. A traversat oraşe asediate, a condus în sens invers faţă de coloanele de refugiaţi şi da, a avut momente de îndoială. “Trebuia să ajung la logodnica mea”, a mai povestit el.

Când a început războiul, în primele zile, Belaiev şi fratele său Iuri, în vârstă de 45 de ani, au fugit din Tsirkuni, care era în flăcări, la Strilecha, un sat puţin la nord, care era ocupat dar nu atacat. Belaiev a discutat cu numeroase familii care voiau să plece spre Polonia, așa că s-a decis să se alăture unui convoi de patru mașini.

“Soldaţii ruşi ne-au spus că graniţa, aflată la un kilometru de noi, urma să fie deschisă. Însă nu a fost”, îşi aminteşte Belaiev. Singura opţiune viabilă era să conducă 70 de kilometri prin teritoriul ocupat până la al doilea punct vamal. “Cei 70 de kilometri au fost cei mai dificili. Erau multe puncte de control şi, la jumătatea distanţei, am întâlnit soldaţi ruşi care nu ne lăsau să trecem”.

Citește și Zelenski cere Occidentului lansatoare multiple de rachete şi susţine că Ucraina a „rupt coloana vertebrală” a armatei ruse

A povestit că a fost dezbrăcat până la lenjerie intimă de soldații ruși care voiau să verifice dacă avea tatuaje care să dovedească vreo afiliere militară. Apoi i-au controlat telefonul. “Ştersesem totul. Dacă nu făceam asta, aş fi fost mort. Nu am stat cu mâinile în buzunare când a început războiul. Am trimis localizări ale convoaielor militare ruse prietenilor din apărarea teritorială”.

A fost interogat, amenințat cu mitralierele de soldații ruși, a făcut un accident, dar a continuat de fiecare dată drumul spre familia lui.

A ajuns la Kiev abia pe 15 aprilie, la ora prânzului, și a dormit la un prieten. A fost pentru prima oară după multă vreme când a dormit într-un pat.

Citește și Mesajul sfâşietor al unui soldat ucrainean din uzina Azovstal, înainte să se predea: „Asta-i tot. Vă mulţumesc din adăposturile Azovstalului, locul morţii şi al vieţii mele!”

“L-am sunat pe tata şi i-am spus că un voluntar cu provizii este aproape, că trebuie să vină jos. Şi m-a găsit jos pe mine”. Cei doi bărbaţi s-au îmbrăţişat. Când s-a îmbrăţişat cu mama sa, cei doi au plâns. Apoi, la doar 50 de metri de casa lui Natali, a fost oprit de poliţie. “Erau suspicioşi pentru că au văzut păturile şi halul în care era maşina mea. M-au întrebat dacă am dormit în maşină şi de ce. Doar ştampilele de pe paşaport i-au convins că povestea mea era adevărată”.

În sfârşit, Belaiev a ajuns la femeia pe care o iubeşte și la părinții lui. “Acasă e acasă”, a mai povestit el.


loading...
Partenerii noștri