Un viitor fără fum: între inovație, politici publice și sănătate. Ce spun experții despre transformarea industriei tutunului

În centrul acestui nou model: reducerea riscurilor. Doi experți, din domenii diferite – medicină și politici publice – explică de ce produsele cu risc redus ar trebui privite ca parte a soluției, nu a problemei.

„Oamenii fumează de 5.000 de ani și până acum nu a existat nicio posibilitate de a obține ceva mai sigur”, spune Dr. Rohan Andrade De Sequeira, medic specializat în afecțiuni cardiometabolice. „Când vorbim de produse pe bază de nicotină, este crucial să le oferim o opțiune mai sigură celor care au fumat constant produse nocive.”

Potrivit lui Bill Wirtz, analist de politici la Consumer Choice Center, „există o schimbare interesantă în industrie – de la țigările combustibile la sisteme alternative de administrare a nicotinei. Este interesant nu doar ca model economic, ci și pentru că obține un rezultat concret: consumatori care renunță la fumat în favoarea unor produse care nu îi ucid. Iar acesta ar trebui să fie obiectivul nostru: să venim în întâmpinarea oamenilor acolo unde se află și să le oferim soluții realiste, cu risc redus.”

Alte articole

Transformarea industriei tutunului prin reducerea riscurilor și investiții strategice

Combaterea miturilor: „Oamenii mor din cauza gudronului, nu a nicotinei”

Una dintre cele mai persistente confuzii în rândul publicului și chiar al medicilor este legată de nicotină. „95% dintre medici încă asociază nicotina cu cancerul și toate efectele secundare ale fumatului. Dar nicotina în sine nu este cauza acestor probleme. David Levy, un cercetător renumit, spunea că oamenii fumează pentru nicotină, dar mor din cauza gudronului. Gudronul, formaldehida, dioxidul de carbon, nitrozaminele – acestea sunt cele peste 70 de substanțe cancerigene generate prin ardere”, explică Dr. Andrade.

Wirtz confirmă această problemă a percepției: „Există o dezinformare omniprezentă. Mulți oameni, inclusiv politicieni și jurnaliști, pornesc de la premisa că nicotina este în sine mortală. Și dacă Organizația Mondială a Sănătății – care, de fapt, este o organizație non-profit cu donatori privați precum Michael Bloomberg – transmite acest mesaj, el este preluat automat. Dar efectele secundare atribuite nicotinei nu sunt susținute științific.”

Exemple de succes: Suedia, Japonia

„În Japonia, introducerea produselor cu tutun încălzit a dus la o reducere cu 35-40% a fumatului tradițional. În Suedia, rata fumatului este de doar 5%, cea mai mică din lume, pentru că oamenii folosesc snus și produse care nu ard.

Wirtz adaugă: „Cred că mulți decidenți politici vor să facă bine. Vor să rezolve această problemă, dar o fac într-un mod complet contraproductiv. Așadar, avem mult de îmbunătățit. Cred că trebuie să revizuim întreaga abordare a acestei probleme și să spunem: Uitați, nicotina nu va dispărea. Să recunoaștem acest lucru. Nu vom ajunge într-o lume în care nimeni nu mai consumă nicotină. Să le oferim oamenilor o alternativă mai puțin dăunătoare.”

De ce reglementările contează și unde greșesc cei care le fac

„În prezent, majoritatea comitetelor consultative care sfătuiesc guvernele se uită la aceste produse cu o mentalitate închisă. Nu iau în considerare datele. Nu văd imaginea de ansamblu. Și din această cauză, produsele cu risc redus sunt adesea interzise sau supraimpozitate”, avertizează Dr. Andrade.

Wirtz este și mai direct: „vrem ca reglementările să prevină rezultatele cu adevărat negative. Cred că în acest domeniu, companiile care sunt pe piață își fac datoria. Cred că, dacă am avea un sistem de reglementare mai puțin strict, am scăpa și de multe produse ilegale. Am scăpa de ele dacă am avea o discuție mai matură despre reglementarea actuală.”

Ce e de făcut?

Dr. Andrade crede că primul pas este educarea medicilor: „Trebuie să fim sinceri și să nu mai demonizăm nicotina. Medicul are un rol social, la fel cum le spune pacienților să nu mănânce prăjeli sau grăsimi, trebuie să le spună și ce alternative au dacă nu pot renunța complet la nicotină. Este responsabilitatea noastră să le oferim informații clare și opțiuni mai sigure.”

Pentru Bill Wirtz, cheia este un cadru legislativ inteligent și deschis: „ Cred că realitatea pe care o vedem în acest moment este că mulți politicieni nu țin cont de dovezi. Ei se bazează mai degrabă pe instinct. Nu se gândesc toată ziua la tutun și la reducerea efectelor nocive ale tutunului. Așadar, în prezent, nu există o bază de cunoștințe. Și cred că abordarea pe care o adoptăm în cazul altor probleme științifice, fie că este vorba de schimbările climatice, de vaccinare sau de reformele agricole, ar trebui aplicată și în politica de sănătate. Această politică specifică de sănătate ar salva multe vieți, ne-ar economisi mulți bani și ne-ar face oameni mai sănătoși, așa că de ce să nu începem cu ea.”

Un viitor fără fum nu înseamnă o societate fără nicotină, ci una în care riscurile sunt reduse drastic prin știință, educație și politici publice corecte. Medicii au un rol crucial, la fel ca autoritățile și companiile care investesc în alternative. Dacă vrem să salvăm vieți, să reducem costurile medicale și să respectăm libertățile individuale, trebuie să privim reducerea riscurilor ca parte integrantă a controlului tutunului. Nu e doar o chestiune de sănătate – e o chestiune de bun-simț.

Material susținut de Philip Morris România.