Una dintre cele mai bogate femei din Asia, condamnată la moarte. Avea peste 4 miliarde de dolari ascunși în subsolul casei

O dezvoltatoare imobiliară din Vietnam a fost condamnată la moarte, după ce a obținut în mod fraudulos împrumuturi de zeci de miliarde de dolari de la una dintre cele mai mari bănci din țara asiatică.

12 apr. 2024, 18:46
Una dintre cele mai bogate femei din Asia, condamnată la moarte. Avea peste 4 miliarde de dolari ascunși în subsolul casei
Una dintre cele mai bogate femei din Asia, condamnată la moarte. Avea peste 4 miliarde de dolari ascunși în subsolul casei

Truong My Lan, una dintre cele mai bogate femei din Vietnam, este acuzată că a luat împrumuturi de 44 de miliarde de dolari de la Saigon Commercial Bank. Procurorii spun că 27 de miliarde nu vor mai putea fi recuperate niciodată.

Citește și: Manelele au cucerit vietnamezii. Imaginile sunt virale pe TikTok: „Iubirea mea, suflet frumos”

Una dintre cele mai bogate femei din Asia, condamnată la moarte

Cazul, care este cel mai spectaculos proces din Vietnam, implică 2.700 de martori, 10 procurori de stat și aproximativ 200 de avocați. Probele strânse în 104 cutii cântăresc în total șase tone. 85 de persoane sunt acuzate în acest caz, împreună cu Lan, care neagă toate acuzațiile. Între timp, Lan a fost condamnată la moarte de tribunalul din Ho Chi Minh City.

„Nu a mai fost niciodată un proces public ca acesta, cred, în era comunistă. Cu siguranță nu a mai fost nimic atât de important”, a spus David Brown, un fost oficial al departamentului de stat american.

Procesul este, până acum, cel mai dramatic capitol al campaniei anti-corupție, poreclită „Cuptorul arzător”, condusă de Secretarul-General al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong. Campania a produs deja mai multe „victime” importante: doi președinți și doi vicepremieri au fost nevoiți să își dea demisia, iar sute de oficiali au fost sancționați sau trimiși la închisoare. Urmează să li se alăture, cât de curând, una dintre cele mai bogate femei din Vietnam.

Truong My Lan se trage dintr-o familie sino-vietnameză din Ho Chi Minh City, fostul Saigon. Orașul a fost de mult timp motorul comercial al economiei vietnameze, încă din zilele în care era capitala anti-comunistă a Vietnamului de Sud.

Lan a început ca vânzătoare în piață, unde comercializa produse cosmetice cu mama ei, dar a început să cumpere pământuri și proprietăți după ce Partidul Comunist a inițiat o perioadă de reforme economice, cunoscută drept Doi Moi, în 1986. Până în anii ’90, Lan deținea deja un portofoliu mare de hoteluri și restaurante.

În 2011, Lan devenise o figură cunoscută în lumea afacerilor din Ho Chi Minh și a primit permisiunea de a fuziona trei bănci mai mici și amenințate de faliment într-o entitate mai mare: Saigon Commercial Bank. Legea în Vietnam nu permite niciunei persoane să dețină mai mult de 5% din acțiunile unei bănci, însă procurorii spun că Lan controla peste 90% din bancă prin intermediul a sute de companii fantomă și zeci de intermediari.

Lan este acuzată că s-a folosit de această putere pentru a numi personal managerii bănci, cărora le comanda apoi să aprobe sute de împrumuturi pentru rețeaua de companii fantomă pe care o controla. Sumele împrumutate de Lan prin acest sistem reprezentau 93% din toate împrumuturile acordate de bancă. Pe o perioadă de trei ani, începând din februarie 2019, Lan i-a ordonat șoferului ei să retragă 108 trilioane de dongi vietnamezi, adică peste 4 miliarde de dolari, în bani cash de la bancă și să îi depoziteze în subsolul casei sale. O cantitate așa de mare de bani cash ar fi cântărit cel puțin două tone.

Lan este acuzată și că a oferit sume de bani generoase sub formă de mită pentru a se asigura că împrumuturile pe care le accesa treceau neobservate. Inclusiv un fost inspector-șef al băncii centrale ar fi luat o mită de 5 milioane de dolari și ar putea primi o pedeapsă cu închisoare pe viață.

„Ceea ce Nguyen Phy Trong și aliații săi din partid încearcă să facă este să redobândească controlul asupra Saigonului sau cel puțin să îl împiedice să scape de tot de sub controlul partidului comunist. Până în 2016, partidul din Hanoi a lăsat în mare parte mafia sino-vietnameză să conducă locul. Făceau toate zgomotele potrivite pe care liderii locali comuniști trebuie să le facă, dar în același timp mulgeau orașul de o bună parte din banii care se făceau acolo”, potrivit lui Brown.

Citește și: Ministerul Muncii se laudă cu 100.000 de contracte de muncă în plus în 2023. Contingentul nou vine însă din Nepal şi Vietnam