FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Unde a avut loc ultima erupție vulcanică din România. Locul misterios în care te simți ca pe Marte şi în care s-a filmat un celebru serial western a cărui acţiune se petrece în Vestul Sălbatic

Ultima erupție vulcanică din România a avut loc chiar aici, în perioada Cuaternarului, în urmă cu aproximativ 1,2 milioane de ani. Aici, în Munții Perșani, se află cel mai tânăr sol din lanțul carpatic, putând fi comparat din acest punct de vedere cu Delta Dunării.

Dupa ce, în secolul XX, la Racoş s-a exploatat bazaltul, a rămas în urma un adevărat spectacol al naturii. Exploatarea a fost stopată, în anul 2005, când, printr-o Hotărâre de Guvern, zona a fost declarată rezervație naturală protejată prin lege.

Locul în care a avut loc ultima erupție vulcanică din România: Vulcanul stins de la Racoș

Craterul vulcanului de la Racoș a fost exploatat foarte multă vreme pentru zgură, folosită în special la construirea de locuinţe.

Astăzi, aria protejată conservă manifestările vulcanice bazaltice cuaternare vizibile în cele trei cariere din incinta complexului geologic de la Racoș: cariera de la Vulcanul stins (cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş), cea de la Coloanele de bazalt (Cariera MTTC) și cea de la Lacul de smarald (Cariera Brazi).

Alte articole

Vulcanul Merapi din Indonezia a erupt violent. Imagini dramatice cu lava care se revarsă din craterul fumegând

Erupţie vulcanică de proporţii în Rusia. Autorităţile au emis o alertă aviatică de nivel maxim

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Colțul de Rai din România în care te simți ca-n Austria. Semmeringul din Munții Banatului, construit după chipul și asemănarea Semmeringului din Alpi

Craterul vulcanului are aspectul unei găleți imense, formate din straturi de pietriș de culoare neagră, combinate custraturi de culoare roșie si portocalie. Rocile vulcanice predominante sunt: piatră ponce, zgură şi bazalt. Geologii spun că locul seamănă cu cel al vulcanului Etna, unde se găsesc aceleaşi tipuri de roci şi culori.

Vulcanul stins de la Racoș

De menționat că, în anul 2021, la Vulcanul stins au început filmările pentru serialul american „Django”, a cărui acțiune se petrece în Vestul Sălbatic al Americii anilor 1870. Serialul a fost realizat integral în România, echipa filmând și în Delta Dunării, dar și la Vulcanii Noroioși din județul Buzău. Filmările au durat 27 de săptămâni, iar premiera internaţională a avut loc în octombrie 2022. Din aprilie 2023, serialul a putut fi urmărit şi în aplicația Focus Sat și la Focus Sat TV.

Lacul de smarald poate fi admirat în toată splendoarea lui mai cu seamă primăvara şi vara

La o aruncătură de băț de Vulcanul stins, în cadrul aceluiași complex geologic, se află o altă minune a naturii – Lacul de smarald. O adevărată bijuterie turistică, a cărei apă turcoaz te transpune în basmele cu zâne. Lacul are o suprafață foarte mare, cuprinzând o secțiune geologică a vulcanului bazaltic de 200 metri lungime și peste 50 metri înălțime. Astfel, acesta nu poate fi cuprins cu privirea în totalitate.

Lacul de smarald

La începutul anilor 2000, în locul acestui lac era o carieră de unde se exploata bazalt. Odată cu adâncirea carierei de bazalt, s-a atins un nivel de la care a izbucnit un mic izvor de apă. Acest izvor împreună cu apa de ploaie şi cu apa rezultată de la topirea zăpezii au format un lac al cărui nivel creşte anual cu câţiva centimetri.

Culoarea de smarald a lacului se datorează algelor verzi, dar şi unor particule de rocă ce se află în suspenise în lac şi care reflectă lumina soarelui. Culoarea lacului se schimbă, însă, în funcţie de anotimp, verdele autentic al smaraldului putând fi admirat cu precădere primăvara şi vara, când înfloresc algele.

Citeste si Ștrandul sașilor din inima munților Brașovului, o minune a naturii de care nu știe nimeni! Cum a ajuns bijuteria anilor 1900 în care însuși Regina Elisabeta s-a scăldat o ruină

Coloanele de bazalt de la Racoş, locul în care natura şi-a dat măsura talentului

Aceste formaţiuni bazaltice, care au luat naştere în urmă cu 1,3-1,4 milioane de ani, au o înălțime de până la 15 m pe o lățime de aproape 30 m. Coloanele au muchii ascuțite şi sunt acoperite de straturi orizontale de bazalt în forme geometrice diferite: pentagonale, cuburi, dreptunghiuri.

Coloanele de bazalt

În acest loc, curgerea de lavă s-a adunat într-o mică depresiune, formând un lac de lavă de cel puţin 10 m grosime/adâncime. Odată cu răcirea lavei, aceasta a început să se contracte. Mama natură şi-a afăcut treaba exemplar şi a cioplit cu iscusinţă aceste coloane spectacuoase.