Unde găsim cele mai curate ape de pe litoralul românesc

Se ştie de mult că apele Mării Negre sunt afectate de poluare, eutrofizare şi de pescuitul iresponsabil, însă, în ultimii 15 ani, s-a reuşit o uşoară ameliorare a calităţii lor. Pe litoralul românesc nu există probleme deosebite în ceea ce priveşte calitatea apei, potrivit cercetătorilor, însă există câteva locuri unde vă puteţi bucura de o mare mai curată.

26 iul. 2012, 07:45
Unde găsim cele mai curate ape de pe litoralul românesc

Potrivit directorului Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, dr. ing. Simion Nicolaev, apele mai curate pot fi găsite la nord de Capul Midia sau în sudul litoralului.

„În ultimii 15 ani asistăm la o uşoară dar continuă ameliorare a unor parametrii ai mediului marin, în principal cei abiotici – factori fizici, chimici, printre care transparenţa, care este un indicator foarte bun, dar şi diminuarea în ritmuri mici, dar continue ale concentraţilor de nutrienţi, generatorii fenomenelor de înfloriri algale„, a declarat pentru RTV.net, Simion Nicolaev.

Sănătatea marină este influenţată, în primul rând, de activitatea umană. „Orice activitate umană are un impact direct sau indirect, mai amplu sau nu, asupra mediului marin. Toţi poluanţii vin din activitatea umană, hidrocarburile vin de la nave. Anual, peste 50.000 de nave traversează Marea Neagră. Orice navă mai scapă combustibil, câteva zeci, sute de kilograme, ca să nu spun de accidentele majore, înseamnă ceva de genul 100-150 de mii de tone de hidrocarburi care ajung într-un fel sau altul din râuri şi activităţi pe uscat şi mare în Marea Neagră„, arată cercetătorul român.

„Nutrienţii care ajung în mare provin din agricultură, tot felul de fertilizatori – o parte ajung în sol, se strecoară cu apele de ploaie în subteran şi creează probleme cu nitraţii în fântânile de la ţară, iar o parte, relativ semnificativă, din apele de şiroire ajung în pârâuri, râuri şi în mare”, precizează Nicolaev.

Nutrienţii, substanţele organice şi multe alte substanţe provin din apele rezultate din activitatea menajeră, din oraşe.

„Bucureştiul nu are staţie de epurare, alte oraşe, precum Constanţa, au. Litoralul românesc, din acest punct de vedere, are o poziţie unică în zona Mării Negre şi cred şi în Mediterană – exceptând Sulina, restul localităţilor au staţii de epurare, sunt recordate la ele. Nu sunt vrăjitoare care să transforme apele menajere, împuţite, în ape curate, mai au destule substanţe, însă acceptabile pentru standardele noastre. Doar 80% din nutrienţi sunt extraşi din apele uzate, restul ajung în mare. Iată că rămâne o poluare care se suprapune peste celei existente”, arată directorul Institutului de Cercetare Marină, care s-a arătat optimist că se face ceva pentru sănătatea Mării Negre, dar şi sceptic, din punct de vedere al ritmului în care se face.

„Nu depinde numai de oraşele de pe litoral, ci de întreaga ţară, şi de alte ţări, precum Bulgaria şi ţările care îşi deversează apele în Dunăre. Nu există doar Dunărea, ci şi Nipru în Ucraina şi Belarus, Bug din Ucraina şi Rusia, râurile din Georgia, din Turcia, aduc importante cantităţi de poluanţi. Îmbunătăţirea mediului nu stă în eforturile unei singure ţări”, a mai spus Nicolaev pentru RTV.net.

Nicolaev a precizat pentru RTV.net că cele mai mari concentraţii de nutrienţi sunt în zona Dunării, cel mai mare fluviu al Mării Negre.

„Apele mai curate, dacă nu sunt prea dulci, le găsiţi la nord de Cap Midia, dar acolo există o fluctuaţie mare a salinităţii pentru că este influenţa Dunării. Sunt locuri importante şi în sud, unde găsim ape destul de curate. în general, nu avem probleme speciale”, a menţionat Nicolaev.

CITEŞTE ŞI  Vacanţă la Marea Neagră: Ţara cu cele mai curate ape


loading...