Unde ne adăpostim dacă România este atacată? Avem de zece ori mai puține buncăre decât Finlanda, țară cu sub șase milioane de locuitori!

Din punct de vedere al adăposturilor pentru protejarea populației pe timp de război, România nu stă nemapoimenit de bine. Ba chiar, în comparație cu Finlanda, se poate spune că stă chiar prost. Avem 5.000 de buncăre, de zece ori mai puține decât finlandezii, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Asta în condițiile în care populația țării nordice este de sub șase milioane de locuitori! Mult mai puțini, așadar, dar mult mai bine pregătiți decât noi (și) la acest capitol.

Pe de altă parte, în 2023, au fost găsite probleme la peste 600 de adăposturi de protecție civilă din România, dintre cele 900 care au fost verificate atunci!

Citește și Cursele Tarom de repatriere a peste 300 de români, amânate pentru luni seară. Aeroportul Otopeni: Alte 35 de zboruri sunt anulate luni, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. LISTA COMPLETĂ a acestora

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Numărul exact este 5.072. Atâtea adăposturi civile sunt în România, însă jumătate dintre acestea nu sunt funcționale, arăta același raport, citat de europalibera.

Realitatea concretă despre buncărele de la noi? Acestea nu sunt doar puține, ci și insalubre și dotate la nivelul anului 1970, mai preciza auditul Curții de Conturi.

În Bucureşti și Ilfov sunt 588 de adăposturi, însă doar o treime sunt funcționale, iar în 19 judeţe mai mult de jumătate dintre buncăre nu pot fi folosite, conform aceluiași raport.

Iată și câte adăposturi sunt în alte județe: Dolj – 213, Galaţiul – 185, Prahova – 183, Constanţa – 114, Bihor – 96, Braşov – 93, Caraş-Severin – 8, Tulcea – 6, Dâmboviţa – 5, Buzău – 5, Vrancea –3, Giurgiu – 3, Neamț – 1.

Problemele descoperite la adăposturile de protecție civilă din România

• lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, ceea ce nu oferă protecție persoanelor din interior
• tâmplărie metalică deteriorată, ruginită, cu dispozitive de înzăvorâre rupte sau blocate, din cauza umidităţii din subsolurile imobilelor
• defecţiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor şi implicit a adăposturilor
• instalaţii electrice dezafectate total sau parţial
• dezafectarea tablourilor electrice, descompletarea acestora sau folosirea lor cu improvizaţii sau defecţiuni
• nefuncţionarea sau scoaterea din funcţiune a instalaţiei de filtro-ventilaţie
• lipsa motoarelor electrice de acţionare a sistemului
• descompletarea supapelor de suprapresiune
• blocarea ieșirilor de salvaer, colmatate cu deşeuri sau pământ
• astuparea capacelor de ieșire cu asfalt.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, spunea anul trecut că în urma inspecțiilor făcute la adăposturile de protecție civilă s-au dat 328 de sancțiuni, în valoare totală de peste 390.000 de lei.

Potrivit lui Arafat, responsabilitatea administrării acestor buncăre aparține fie autorităților locale, dacă sunt adăposturi publice, fie proprietarului sau administratorului imobilului, dacă adăposturile sunt în clădiri private. Șeful DSU a mai spus că buncărele trebuie amenajate și dotate cu paturi și pături, demersuri ce depind, evident, de banii alocați.

(sursa foto: antenasatelor/Petruț Mazilu)

Citește și Țara plină de români în care primești amendă de 50.000 de euro dacă rupi ghioceii. În România poți ajunge la închisoare