Unde se produce zahărul Mărgăritar pe care-l românii îl găsesc şi la Lidl, şi la Kaufland, şi în Carrefour, Mega Image sau Auchan

Mega Image, Auchan și Lidl, trei dintre cele mai importante rețele de retail din România, sunt locațiile de unde românii cumpără zilnic cantități mari de zahăr, notează G4food.

Zahărul marca Mărgăritar este fabricat în Austria

Ce știm însă, despre locul de origine al acestui ingredient esențial pentru orice bucătărie, atâta timp cât nu e consumat în exces? În rețelele de magazine Mega Image, Auchan și Lidl, zahărul provine din cele mai diverse țări.

De exemplu, Mega Image afișează pe rafturi zahăr alb cristal, Mărgăritar, care provine din Austria. Pe lângă acesta, mai există zahărul de la Diamant, de origine română, fabricat în Oradea (județul Bihor). Zahărul alb brun, marca Mega, este ambalat în România, la Timișoara. Zahărul brun din trestie de zahăr, de la Diamant, provine din Germania. Zahărul brut de la SanoVita este de origine din județul Vâlcea.

Lidl, primul lanț de supermarketuri cu magazin pe TikTok. Strategia prin care retailerul vrea să ia fața concurenței

Alte articole

Ce se întâmplă cu corpul tău dacă renunți la zahăr. Rezultatele spectaculoase apar după mai puțin de două săptămâni VIDE

Nutriționistul Mihaela Bilic dezvăluie care este fructul care îngrașă cel mai mult. Mulți români mănâncă zilnic kilograme întregi

Zahăr din diverse colțuri ale lumii pe rafturile magazinelor

De meționat, în context, și o marcă de zahăr alb cristal Mega ambalat în România, având însă ca origine sfecla de zahăr din Ucraina. În ceea ce privește sortimentele mai speciale, zahărul brut, exotic, marca Eih, își are originea în Elveția. Iar zahărul cubic alb de la Mărgăritar este originar din Austria. Coffee Sugar în varianta de cuburi, de la Diamant, provine din Belgia, fiind marcat ca o marcă germană de calitate.
O fostă fabrică de maşini agricole devine supermarket Kaufland. Tranzacţie de 4,5 milioane de euroPe de altă parte, zahărul brun de la Mărgăritar, în varianta baghete, provine și el din Austria. În egală măsură, Brown Cane Cube Sugar (producător Agrana) este produs în Austria.

Există și zahăr pudră producție autohtonă. Marca Cel Daily este disponibil pe rafturile din Mega Image. Zahărul Furnicuța este produs românesc și se găsește în rețeaua Auchan. To în Auchan se observă pe rafturi atât zahăr din România, marcă proprie, cât și din alte țări precum Germania – în cazul zahărului alb de la Diamant, și Austria – în cazul zahărului Coronița.

În Lidl, două mărci de zahăr sunt prezente, și anume zahărul alb cristal de la Delmario (produs în București) și Zahăr Bod cristal, un alt brand exclusiv românesc.

Potrivit datelor statistice curente, românii sunt cei mai mari consumatori de zahăr din Uniunea Europeană.

Fabrica de Zahăr Bod își schimbă destinația, procesarea locală rămâne în doi jucători care negociază acum

Cei doi procesatori de zahăr din România, Agrana și Fabrica de Zahăr Luduș, au început să semneze cea mai mare parte a contractelor cu fermierii privind suprafețele ce urmează a fi cultivate cu sfeclă de zahăr, a declarat pentru Economica Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Agrana a semnat deja contracte pentru aproximativ 2.000 de hectare, în Brașov și Mureș, din cele 11.000 pe care le are în vedere.

„La Agrana se așteaptă contractele pentru Covasna și Moldova –  Botoșani, Vaslui, Neamț. Și-ar dori contracte pentru 11.000 de hectare, dar nu cred că vor reuși mai mult de 8.000. La Luduș, săptămâna viitoare urmează să se semneze într-un ritm mai alert.”, a explicat Dimitriu.

„Până acum, am semnat pentru 300 de hectare și pentru alte 1.500 există pre-confirmări. Ne dorim să încheiem contracte pentru  aproximativ 6.000 de hectare”, a declarat pentru Economica Mihaela Neagu, proprietara Zahăr Luduș.

Având în vedere declarațiile jucătorilor din industrie, se pare că suprafețele pentru care cei doi procesatori ar dori contracte nu sunt total certe, existând voci care spun, spre exemplu, că Agrana și-ar dori chiar 15.000 de hectare. Oricum, suprafețele contractate vor fi, cel mai probabil, cu 4-5.000 de hectare mai mici decât anul trecut.

„În această perioadă sunt discuții destul de acerbe cu fermierii pentru că prețurile (zahărului n.red.) au scăzut foarte mult. În aceste condiții, normal că și procesatorii trebuie să obțină materia primă la un preț adaptat pieței. Cât despre suprafața pe care procesatorii doresc să o contracteze, nu este vreo limită, se dorește cât mai mult. Procesatorii sunt de aceeași  parte a acestei culturi cu fermierii. Se dorește să se producă, dar, pe de altă parte, nici nu se pot pierde bani”, au mai declarat pentru Economica surse din industrie.

Anul trecut, fermierii români au încheiat cu cei doi procesatori activi pe piața locală contracte pentru o suprafață de 22.800 de hectare, din care 14.000 hectare au fost contractate de Agrana și 8.800 de către fabrica Luduș.

„Este foarte greu anul acesta. 2024 a fost pentru fermieri un an foarte slab, cu secetă și randamente mici. Sunt fermieri care nici nu au atins pragul de 26 de tone la hectar pentru a putea lua subvenția de la stat. În plus, sunt fermieri care cultivă la patru ani pentru că nu au propriile parcele de teren și trebuie să asigure rotația culturilor. Nu în ultimul rând, anul acesta, prețul zahărului este foarte mic”, ne-a explicat și Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România. Potrivit acestuia, în continuare se resimt efectele războiului din Ucraina și al faptului că marfa ucraineană intră în UE, inclusiv în România,  la prețuri foarte mici.

Fabrica de Zahăr Bod nu își mai deschide porțile pentru zahăr

Legat de suprafețele cultivate cu sfeclă, efectele se văd în lanț în piață unde, teoretic, ar mai fi trebui să apară un procesator, Fabrica de Zahăr Bod.  În 2021, proprietarii Fabricii de Zahăr Luduș au achiziționat prin compania SC Best Achiziţii SR și fabrica de zahăr de la Bod, dar aceasta a rămas nefuncțională până acum. Este folosit doar brandul Bod pe zahărul produs la Luduș.  „Mi-am dorit să investesc banii în România şi am salvat de la faliment două fabrici de zahăr. La Bod acum avem 45 de angajaţi şi rafinăm zahăr din zahăr brut din import, dar vom începe să facem şi din sfeclă de zahăr”, declara atunci Mihaela Neagu.

Acum, planurile antreprenoarei legate de fabrica de la Bod sunt incerte. „Nu o să mai deschidem la Bod, pentru că noi nu avem suprafețe (contractate cu fermierii pentru sfeclă n.red.) pentru Luduș. O să îi dăm altă destinație”, a explicat pentru Economica antreprenoarea Mihaela Neagu.

Prețul de bază la sfecla de zahăr a scăzut cu 36%

Din informațiile Economica, prețul de bază propus de procesatori fermierilor, a scăzut anul acesta cu 36% față de anul trecut, de la 41 de euro tona la 26 de euro tona. Și aceasta în condițiile în care prețul mediu al zahărului din UE, comunicat de Comisia Europeană, s-a diminuat cu 32,6% în decembrie 2024 față de perioada similară a anului trecut. (947 de euro tona vs 638 de euro tona, conform ultimelor date disponibile).

În industria zahărului, prețul de bază despre care aminteam anterior este  un preț ce ține cont de prețul mediu de vânzare al zahărului alb coroborat cu conținutul de zahăr al sfeclei. Acesta  pornește anul acesta de la 26 de euro pe tonă pentru sfecla cu conținut de zahăr de 16%, în condițiile în care prețul zahărului este de 450 de euro pe tonă. Dacă prețul zahărului din piață crește, spre exemplu, la 500 de euro pe tonă, atunci și fermierii ar încasa o bază ce pornește de la 28,6 euro pe tonă. Concluzionând, explică sursele noastre, pe măsură ce prețurile din piață ale zahărului sunt mai mari și calitatea sfeclei este mai bună, atunci  și prețul obținut de fermier este mai mare. La un conținut de zahăr de 18% în sfeclă, prețul de bază obținut de fermier ar porni de la 30 de euro pe tonă.

Pe de altă parte, fermierii sunt penalizați dacă oferă sfeclă cu conținut de zahăr sub 16%. „Noi am oferit două variante, una cu preț, să spunem fix, și una cu preț de bază variabil, în funcție de prețul de vânzare al zahărului. Fermierii au ales a doua variantă. Astfel, astăzi (19 februarie n.red.) când prețul la zahăr este 550 de euro, fermierii ar lua 31,45 de euro pe tona de sfeclă cu conținut de 16%”, a declarat pentru Economica Mihaela Neagu, proprietar al Fabricii de Zahăr Luduș.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în luna decembrie, în regiunea 3 din care face parte România, prețul mediu al zahărului a fost de 638 de euro tona, cel mai scăzut nivel din an. În decembrie 2023, spre exemplu, tona de zahăr costa la nivelul UE 947 de euro, însă au fost ani, ca de exemplu în 2019, când zahărul costa sub 400 de euro.