În anii 2000, Carlos Monteiro, un cercetător brazilian, a observat o tendință neașteptată: oamenii din Brazilia achiziționau mai puțin zahăr și sare decât în deceniile anterioare, însă, cu toate acestea, obezitatea și diabetul de tip doi erau în creștere. Analizele au indicat că atât zahărul, cât și sarea, nu dispăreau din dietă, ci erau consumate prin produse gata preparate, precum cerealele pentru micul dejun, pizza congelată sau supe deshidratate. Monteiro și colegii săi au numit aceste produse „alimente ultraprocesate” (UPF), termen introdus într-un articol științific în 2009.
De atunci, mai multe studii au legat consumul ridicat de UPF de obezitate și alte probleme de sănătate. În anul 2014, Brazilia a inclus în ghidurile oficiale recomandarea de a evita aceste alimente, urmată de țări precum Franța, Belgia și Israel. În Statele Unite, secretarul pentru Sănătate Robert F. Kennedy Jr. a declarat, recent, că UPF „otrăvesc poporul american”, iar guvernul american a lansat o agendă de cercetare pentru a evalua impactul lor asupra sănătății, notează Nature.com.
Studiile sugerează că UPF reprezintă în jur de 60% din aportul caloric în Statel Unite și Marea Britanie, 48% în Canada și 42% în Australia. În schimb, în țara noastră ponderea este estimată doar la 15%, în Italia 18%%, Brazilia 22% și Franța 31%. Creșterea consumului de alimente ultraprocesate a fost corelată cu riscuri mai mari de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip doi, cancer, boli hepatice și afecțiuni psihice precum depresia și anxietatea.
Un alt studiu făcut la Harvard pe mai mult de 110.000 de adulți americani, monitorizați timp de peste 30de ani, a arătat că oamenii cu cel mai mare consum de UPF au avut un risc cu 4% mai ridicat de a muri. Riscul a fost mai mare pentru bolile neurodegenerative, dar nu pentru cancer și alte afecțiuni cardiovasculare. Oamenii de știință au descoperit că efectele negative erau mai reduse la persoanele cu o alimentație echilibrată, bogată în legume și nuci, chiar dacă includeau și UPF.
Cu toate acestea, compoziția nutrițională nu explică totul. Într-un studiu clinic realizat în Marea Britanie, persoanele supraponderale au urmat două diete considerate sănătoase: una bazată pe UPF și una pe alimente minim procesate. Ambele aveau niveluri asemănătoare de proteine, grăsimi și carbohidrați, dar participanții au pierdut în medie dublu în greutate cu dieta bazată pe alimente mini procesate.
Un alt experiment realizat de Kevin Hall la National Institutes of Healt din SUA, a arătat că participanții consumau în medie cu 500 de calorii mai mult pe zi atunci când țineau o dietă cu UPF, chiar dacă meniurile erau mai echilibrate nutrițional. Aceștia au luat în greutate pe dieta cu UPF și au slăbit pe cea cu alimente neprocesate.
Cercetătorii au sugerat că factorii precum densitatea energetică și textura alimentelor influențează viteza de consum și senzația de sațietate. Studiile recente indică faptul că nu doar nivelul de zahăr și grăsimi contează, ci și modul în care procesarea face alimentele mai „hiper-palpitante” și ușor de mâncat în cantități mari.
Citește și: Cantitatea uimitoare de plastic pe care oamenii o respiră în fiecare zi. Datele unui nou studiu