Unele produse alimentare „tradiţionale” sunt, în realitate, false

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Constantin Cerbulescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în ultima perioadă s-a constatat la comercializarea produselor alimentare utilizarea excesivă, până la derizoriu, a termenilor „tradiţional”, „tradiţionalitate”, „reţetă tradiţională”, „tradiţie”.

El a precizat că, în perioada 13-21 octombrie, ANPC a făcut un control la nivel naţional, fiind verificaţi 402 operatori economici, dintre care la 296 (73,6 la sută) au fost găsite nereguli. Inspectorii au verificat legalitatea utilizării termenilor „tradiţional”, „reţetă tradiţională” sau a produselor alimentare cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine.

„Am găsit «parizer ca la bunica». Am avut şi eu bunică, şi nu făcea parizer. Bunicile nu fac parizer cu fel de fel de stabilizatori şi benzoaţi”, a spus Cerbulescu.

Inspectorii au găsit „fasole tradiţional bob gustos”, un produs care în realitate provine din China, fiind ambalat în România, dar care are denumire ce induce consumatorilor ideea falsă de produs tradiţional românesc, snacks-uri din cartofi, diverse sortimente, care aveau pe ambalaj menţiunea tradiţional fără a fi atestate, „zacuscă tradiţională”, denumire nejustificată utilizată pentru mai multe produse provenite de la diferiţi producători, covrigei superiori tradiţionali cu roşii, busuioc şi oregano, cu rozmarin, cu ulei de măsline, cu mac, cu tărâţe de grău, produs neînregistrat ca fiind tradiţional.

Alte articole

ANPC: Persoanele fizice cu dificultăți financiare pot apela la insolvență pentru restructurarea sau ștergerea datoriilor

Recomandările ANPC pentru românii care călătoresc cu avionul. Atenţie la „împrejurările extraordinare”

De asemenea, au fost descoperite produse sub denumirile salam de casă tradiţional, cârnaţi afumaţi tradiţionali, parizer tradiţional, salam primavera tradiţional, produse care nu sunt înregistrate ca „tradiţionale”.

Şeful ANPC a subliniat că aceste nereguli au fost găsite în supermarketuri, în magazinele proprii ale fabricilor, dar şi la târgurile tradiţionale care se organizează periodic.