Ungaria şi Polonia pe lista neagră a UE, din cauza legilor anti-LGBT+. Comisia Europeană a deschis proceduri de infrigement împotriva celor două ţări

Executivul UE, care denunţă caracterul discriminatoriu al respectivelor măsuri faţă de persoanele LGBT+, a explicat că a trimis celor două state câte o scrisoare oficială de punere în întârziere. Este vorba despre prima etapă a unei proceduri ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar apoi la sancţiuni financiare.

Budapesta şi Varşovia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde. „Egalitatea şi respectarea demnităţii şi a drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE, consacrate de Articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene. Comisia va utiliza toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru a apăra aceste valori„, subliniază executivul UE într-un comunicat citat de Deutsche Welle.

Ungaria a adoptat la 15 iunie o lege care interzice reprezentarea sau promovarea în rândul minorilor a homosexualităţii sau a schimbării de sex. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept o ‘ruşine’ această lege, intrată în vigoare săptămâna trecută, însă guvernul ungar a respins criticile şi cererile executivului european.

Citeşte şi Declaraţie bombă înaintea summit-ului de la Bruxelles. Olanda cere excluderea Ungariei din UE, din cauza legii anti-LGBT

Alte articole

Președintele USR, Dominic Fritz, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură: ”Nu vom negocia un alt guvern cu PSD”

Nicuşor Dan nu se grăbeşte cu consultările. Preşedintele lasă partidele pro-occidentale să contureze o nouă majoritate

În Polonia, o sută de comunităţi locale au adoptat din 2019 o rezoluţie ‘anti-ideologia LGBT’ sau o ‘cartă a drepturilor familiilor’. Comunităţile respective reprezintă o treime din teritoriul Poloniei şi sunt situate în principal în estul şi sud-estul ţării, zone cu puternică tradiţie catolică.

Aceste decizii au condus deja Comisia Europeană în iulie 2020 să priveze de subvenţii în cadrul unui program de înfrăţire unele dintre aceste municipalităţi.

În primul său discurs în Parlamentul European cu privire la starea Uniunii, susţinut în septembrie 2020, Ursula von der Leyen a criticat aceste ‘zone fără umanitate’ care ‘nu îşi au locul’ în UE.

Citeşte şi Ungaria răspunde dur ameninţărilor UE. „Bruxelles nu e în măsură să spună cine şi cum ar trebui să îi crească pe copii”