Aflată sub presiunea pieţelor în ultimele luni, Ungaria caută se se împrumute rapid de la Fondul Monetar Internaţional şi UE.

Criza din Zona euro a agitat apele şi în regiune şi situaţia vulnerabilă a Ungariei a fost speculată, astfel că forintul s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel faţă de euro, dobânzile au fost ridicate la cel mai mare nivel din UE şi costul împrumuturilor de stat a ajuns la cote alarmante.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Posibile concedieri la TAROM. Veștile nu sunt deloc bune. Sorin ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

Varga susţine că guvernul se aşteaptă să semneze în curând acordul de finanţare cu creditorii internaţionali.

„Un acord rapid este în interesul ambelor părţi, astfel că un acord s-ar putea parafa în următoara lună sau în două luni”, a declarat oficialul maghiar pentru cotidianul Magyar Hirlap, citat de Reuters. „Valoarea plasei de siguranţă s-ar putea situa în intervalul de 15-20 de miliarde de euro”.

Încă de la înscăunare, guvernul Fidesz condus de premierul Viktor Orban a adoptat o serie de legi care au supărat lumea finanţelor. Băncile comerciale au fost forţate să suporte pierderi pe creditele în valută ale populaţiei, care au fost convertite în forinţi, pensiile private au fost naţionalizate şi acordul anterior cu Fondul Monetar Internaţional a fost întrerupt.

Bruxelles-ul condiţionează acordarea împrumutului de eliminarea unor părţi din legislaţia maghiară considerate contrare practicilor europene: trecerea Băncii Centrale sub control guvernamental şi pensionarea anticipată a judecătorilor .

Pe 24 ianuarie, colegii europeni ai Ungariei au decis să pornească procedura de deficit excesiv, după ce guvernul a fost avertizat în anii anteriori să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB.

Chiar dacă anunţă că va sta sub această ţintă în 2012, guvernul Orban a crescut veniturile statului prin naţionalizarea sistemului de pensii private, corespondentul Pilonului II de la noi. Astfel, pentru anii viitori, statul nu se mai poate baza pe aceste resurse şi deficitul ar urma să crească din nou, mai ales în condiţiile în care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare preconizează o contracţie a PIB de 1,5% în 2012. Din 2013, Ungaria ar urma să rămână astfel fără acces la fondurile de coeziune, dacă nu reuşeşte ca, până la sfârşitul anului, să convingă oficialii europeni că are reforme viabile.

Varga spune că un acord de finanţare ar ajuta la redresarea cursului de schimb şi ar trage în jos dobânzile la împrumutrile suverane, ceea ce ar aduce importante economii la bugetul de stat.