Uniunea Europeană a impus un embargou petrolier fără precedent împotriva Iranului

UE a decis interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier. Anularea contractelor existente va avea loc treptat, până la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze.

Iranul vinde în statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales în Italia, Spania şi Grecia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Donald Trump declară război economic total Iranului și anunță consecințe devastatoare pentru statele care ajută Teheranul: „Cea mai zdrobitoare operațiune economică întreprinsă vreodată”

NATO, reacție fermă la scenariul unui atac al Iranului asupra unor ținte din Europa. Dă asigurări că va face ”întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-şi apăra toţi aliaţii”

În cazul Spaniei, renunţarea la o cantitate de petrol echivalentă cu 12% din consum reprezintă „un sacrificiu foarte important”, a declarat ministrul de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, cu ocazia unei reuniuni cu omologii săi din Uniune, la care s-a decis embargoul.

Margallo a dat însă asigurări că vor fi găsite alternative.

Alte ţări producătoare de petrol, în special din Golful Persic, au promis să compenseze livrările Iranului.

Decizia a fost dificilă şi în cazul Greciei, care importă din Iran 30% din necesarul de petrol.

Grecia, afectată grav de criza datoriilor suverane, beneficia de condiţii avantajoase din partea Iranului, iar autorităţile se tem că noii furnizori îi vor cere garanţii financiare dificil de acordat.

Autorităţile de la Atena au renunţat la obiecţii în schimbul promisiunii ca partenerii europeni să discute problema ţărilor dependente de petrolul iranian cel târziu până în aprilie.

Ministrul francez de Externe, Alain Juppe, a avertizat că pentru unele ţări din UE ar putea creşte dificultăţile legate de condiţiile de aprovizionare cu petrol.

Aceste sancţiuni fără precedent au rolul „de a determina Iranul să ia în serios solicitările de a veni la masa negocierilor” în privinţa programului său nuclear, a declarat şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Agenţia internaţională pentru energie atomică şi statele occidentale suspectează că autorităţile de la Teheran vor să producă armament nuclear sub acoperirea unor activităţi civile.

Statele Unite au decis deja la sfârşitul lunii decembrie să îngheţe activele instituţiilor financiare străine care colaborează cu banca centrală iraniană în domeniul petrolului.

Cea mai mare parte a vânzărilor de petrol ale Iranului au loc în Asia, unde europenii şi americanii încearcă să convingă state precum India să îşi reducă importurile.

Decizia UE va influenţa acţiunile a numeroase alte naţiuni, a estimat ministrul britanic de Externe, William Hague.

Măsura a fost salutată de Israel, dar criticată de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru care „sancţiunile unilaterale nu pot face lucrurile să avanseze”.

În Iran, primele reacţii au încercat să minimalizeze impactul deciziei UE.

„Sancţiunile împotriva exporturilor petroliere ale Iranului servesc doar politicienilor americani şi europeni pentru a face propagandă, dar nu au efect asupra economiei iraniene”, a afirmat Ali Adiani, membru al comisiei pentru energie din Parlamentul de la Teheran.

Pe lângă embargoul petrolier, UE a îngheţat luni activele băncii centrale iraniene şi a interzis parţial tranzacţiile cu această instituţie.

UE a îngheţat anterior activele a 433 de companii şi 113 persoane, la care se adaugă acum alte opt companii, între care banca iraniană Tejarat, cu filiale în Marea Britanie, Franţa şi Germania, şi alte trei persoane.

UE a extins totodată o interdicţie de investiţii în industria petrochimică şi a suspendat vânzările de aur şi alte metale preţioase şi diamante către Iran.