UE a adoptat un plan de apărare ce permite trimiterea de forţe de reacţie rapidă în afara graniţelor

Planul conturat de miniștrii de externe și ai apărării din cele 28 de state membre ale UE ar reglementa trimiterea de forțe pentru stabilizarea situațiilor de criză înainte ca astfel de misiuni să fie preluate de „căștile albastre” ale ONU. Potrivit Reuters, demersul consolidează voința europeană de acțiune independent de Statele Unite.

„Europa trebuie să fie capabilă să acționeze pentru propria securitate”, a declarat presei ministrul francez al apărării, Jean-Yves le Drian. „Astfel, Europa va putea face un pas în direcția autonomiei strategice”.

Reprezentanții Franței și Germaniei, alături de șefa diplomației UE, Federica Mogherini, au fost promotorii eforturilor pentru ceea ce se numește în jargonul de la Bruxelles „independență sporită față de Washington”.

Planul adoptat luni este un document de 16 pagini, cu sarcini și obiective, dar multe dintre acestea nu pot fi implementate decât cu cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, apreciază Reuters, pasul este deosebit de important după comentariile lui Trump din timpul campaniei electorale. Viitorul șef al Casei Albe a criticat nivelul redus al cheltuielilor militare al unora din membrii europeni ai NATO.

Alte articole

SHOW al lui Donald Trump în Malaezia. Președintele SUA a dansat pe covorul roșu, alături de înalți oficiali ai țării gazdă, pe muzică tradițională

Viktor Orban îl sfidează pe Donald Trump și vrea să evite sancțiunile impuse asupra giganților petrolieri ruși: „Lucrăm la o modalitate de a le ocoli”

Potrivit lui Mogherini, guvernele statelor membre UE sprijină utilizarea unor grupuri de luptă cu efective de câte 1500 de militari, care sunt operaționale din 2007 dau nu au fost încă trimise în misiuni.

Planul ar urma să fie semnat în decembrie, iar detaliile financiare vor fi probabil discutate anul viitor. Sumele sunt foarte mici față de cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intenționează să le investească în tehnologii noi, în următorii cinci ani, observă Reuters. Propunerile referitoare la un stat major european au fost trecute în plan secund, iar accentul se pune pe misiunile civile. UE desfășoară în prezent 17 misiuni militare și civile, multe în afara teatrului european, cum ar fi cele din Congo și din Mediterana, pentru oprirea fluxurilor de refugiați din Libia și impunerea embargoului ONU asupra armamentului.

Referitor la avertismentele lui Trump că SUA nu vor mai sprijini aliații care nu contribuie corespunzător la bugetul NATO, ministrul suedez de externe Margot Wallstrom a declarat: „Este clar un mesaj pentru toți să vedem cum putem să ne sporim și să ne ameliorăm coordonarea”. Suedia este membră a Uniunii Europene, dar nu și a Alianței Nord-Atlantice.

Reuters adaugă că alegerea unui președinte al Bulgariei cu simpatii față de Rusia și cu experiență politică redusă a impulsionat Franța și Germania în direcția îmbunătățirii operațiunilor comune de apărare. Pe de altă parte, Regatul Unit, care se pregătește să iasă din UE, nu dorește ca apărarea europeană să rivalizeze cu NATO. Poziția Londrei are ecou și în țările baltice și în estul Europei, observă agenția de presă citată. După Brexit, Franța va rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a declarat presei că „în loc să visăm la o armată europeană, cea mai bună abordare a președinției Trump este, pentru europeni, sporirea propriilor cheltuieli de apărare”. Doar cinci state europene, printre care și Regatul Unit, alocă în prezent 2% din PIB pentru apărare, conform cerințelor NATO.